De duminică, 7 februarie, suntem bucuroși să începem o nouă rubrică de interes pentru dvs: se numește „Moștenirea domnească. Conace și biserici din Oltenia” și are ca obiectiv să vă prezinte, săptămânal, câte-un monument istoric, din cele lăsate nouă de înaintași.
Începem cu Oltenia, grație doamnei Carina Tătăranu, președinta Asociației „Inima Olteniei”, care ne va face cunoștință, săptămânal, cu câte-o comoară uitată sau nu, din patrimoniul național. Pe viitor, sperăm să ajungem să inventariem „Moștenirea domnească” din întreaga Țară. (Redacția).
Mărirea și decăderea conacului Oteteleșanu din Negoiești, județul Dolj
De jur-împrejurul Craiovei există zeci de vechi conace boierești de o frumuseţe deosebită, care au fost lăsate pradă nepăsării și a hoţilor. Unele dintre acestea au fost donate administrațiilor locale, altele unor importante instituții ale statului. Este și cazul conacului Oteteleșanu din satul Negoiești, comuna Melinești, care se află în proprietatea Academiei Române. Este doar una dintre donațiile Otetelișenilor către Academia Română.
Boierii Oteteleşeni, înrudiţi cu mai toate familiile boiereşti din Oltenia, dețineau numeroase și întinse moșii în sudul țării. Olga Oteteleșanu, la căsătoria cu generalul Stoilov, a primit ca zestre moşia Negoieştiului, cu 200 ha de pădure şi conacul. Potrivit SOCEC, în anii 1924-1925 Olga Stoilov (gen.) deținea 1.500 de hectare pe moșia Negoiești. Descendenta Oteteleşenilor a avut un singur fiu, care a fost răpus de o boală necruţătoare înainte de vârsta majoratului. Atunci familia a decis să se retragă la Bucureşti și în 1945 a donat moşia cu toate acareturile Academiei Române.
Conacul a devenit sediul CAP-ului, timp în care s-a păstrat oarecum în forma inițială. După 1989, a început distrugerea. Acum abia se mai ghicește frumusețea de odinioară. Turnul din care Otetelișenii își supravegheau moșia, mai rezistă încă, dar nu pentru mult timp. Mare parte din tocărie a dispărut demult, acoperișul se mai zărește pe ici pe colo…
Vecinii au transformat conacul în depozit de lemne, iar acareturile în garaje pentru diverse mașini și utilaje agricole.
Conform legilor retrocedării, Academia Română și-a revendicat proprietăţile primite prin donaţii, printre care și conacul și moșia Negoiești. Abia anul trecut reprezentanții Academiei Române s-au deplasat la fața locului și au declarat că încep demersurile pentru renovarea conacului.
