În ciuda strigătelor de ajutor ale românilor din Ucraina, Iohannis a evitat, din nou, subiectul în discuția cu Zelenski. Anatol Popescu: Școlile românești vor fi ucrainizate în proporție de 99% peste fix trei luni | „Limba moldovenească“ rămâne valabilă în Ucraina

Președintele Klaus Iohannis a participat, ieri, 1 iunie 2023, la summitul Comunității Politice Europene care a avut loc în satul Bulboaca din Republica Moldova. Evenimentul a succedat Marii Adunări Naționale Moldova Europeană, pe care președintele Maia Sandu a convocat-o pe 21 mai 2023.

Numeroși lideri europeni au fost prezenți peste Prut, cei mai cunoscuți dintre aceștia fiind Emmanuel Macron, președintele Franței, Giorgia Meloni, premierul Italiei, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, Aleksandar Vučić, președintele Serbiei, Vjosa Osmani, președintele Kosovo, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, și Viktor Orbán, premierul Ungariei.

Potrivit Politico, Macron și Scholz au cerut noi alegeri în mai multe districte disputate din Kosovo, pe fondul tensiunilor cu populația sârbă din zonă.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: George Soros – puterea din umbră, de David Horowitz și Richard Poe,  vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului  R3media.

Kosovo a fost măcinat de violențe în ultima perioadă, după ce autoritățile kosovare au încercat să instaleze primari etnici albanezi în birourile districtuale din nord. Acești primari fuseseră aleși cu o prezență la vot mai mică de 4% din voturi, după ce sârbii au boicotat votul.

Potrivit președintelui francez, Osmani și Vučić au convenit să ia în considerare un plan prezentat de Franța și Germania pentru a calma tensiunile din Kosovo. Planul implică angajamentul Kosovo de a organiza noi alegeri în zonele contestate și un angajament al Serbiei de a încuraja participarea la alegeri.

Aplecare spre subiectul Kosovo a fost discutată la summit, chiar dacă tema principală a acestuia s- referit la securitatea continentului european în contextul agresiunii militare a Federației Ruse în Ucraina și la securitatea energetică.

Pe acest fond, președintele Klaus Iohannis nu i-a atras deloc atenția omologului său de la Kiev cu privire la drepturile românilor din Ucraina, mai ales situația școlilor românești din regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatia.

„Am discutat astăzi, la Summitul Comunității Politice Europene, cu Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, despre dezvoltarea dialogului nostru bilateral și promovarea diferitelor proiecte comune. Împreună cu Președintele Zelenski am semnat Declarația comună cu privire la integrarea euroatlantică a Ucrainei.

România își va continua sprijinul multidimensional și va susține Ucraina atât timp cât va fi necesar, inclusiv în efortul de reconstrucție și redresare post-conflict, în vederea asigurării unui stat stabil, sigur și rezilient. Rămânem uniți și solidari alături de poporul ucrainean, care este ținta atacurilor nemiloase ale Rusiei“, a scris Iohannis în mesajul postat pe Facebook, la care a adăugat 3 fotografii.

Despre acest subiect atrage atenția și Anatol Popescu, preşedinte, membru fondator al Asociaţiei Naţional-Culturale „BASARABIA“ a Românilor din regiunea Odesa.

„14 școli seculare românești din fostele județe Cahul, Bolgrad și Ismail (1856-1878), și altele 4 din județul interbelic Cetatea Albă vor fi ucrainizate în proporție de 99% peste fix trei luni, la 1 septembrie 2023 în Sudul Basarabiei, regiunea Odesa. La fel ca celelalte 75 de școli românești din regiunile Transcarpatia și Cernăuți.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Să nu trăim în minciună. Un manual pentru disidenții creștini, de Rod Dreher, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Și despre LIMBA ROMÂNĂ din școlile din Ucraina ar trebui să vorbească azi președinții RO+MD și UA!!!

Are cineva din jurnaliștii prezenți la Bullboakah curajul să abordeze subiectul?!…“, a scris Anatol Popescu pe Facebook.

Cu doar o lună în urmă, Elena Nandriș, unul dintre cei mai importanți lideri ai românilor din Ucraina, cerea expres autorităților de la București să se implice mai mult în apărarea drepturilor etnicilor români din regiunile istorice. De asemenea, comunitatea românească din Ucraina a înmânat președintelui Volodimir Zelenski un memoriu prin care îi cere renunțarea definitivă la sintagma de „limbă moldovenească”. Reacțiile autorităților române au fost în ultimul an destul de firave. De exemplu, Dmytro Kuleba s-a făcut că plouă când Aurescu i-a spus să renunțe la „limba moldovenească“ în Ucraina.

Privit comparativ, de-a lungul ultimilor ani, Budapesta s-a preocupat în repetate rânduri de situația etnicilor unguri din regiunea Transcarpatia. La fel și Varșovia, care a reușit să obțină drepturi avantajoase pentru polonezii din regiunea Liov.