Dosarul lui Adrian Chesnoiu a apărut la două săptămâni după ce fostul ministru a fost vizitat de delegații franceze și americane. Chesnoiu a cerut UE să respecte specificul și tradițiile României în zona agricolă

Joi 23 iunie, DNA a anunțat că cere ridicarea imunității lui Adrian Chesnoiu, Ministrul Agriculturii, pentru că este acuzat de abuz în serviciu. Paguba imputată statului de presupusele acțiuni ale lui Chesnoiu: 33.782 lei.

Ca o reacție la această informație, președintele AUR, George Simion, a dat de înțeles că Adrian Chesnoiu a fost „executat” la comandă externă.

Până să aflăm cu certitudine, ceea ce se știe este că acest dosar a explodat în opinia publică la două săptămâni după ce Ministrul Chesnoiu a primit vizitele a două delegații importante.

Mai întâi, pe 8 iunie, la sediul ministerului agriculturii a venit o delegație parlamentară franceză (foto). Conform comunicatului Ministerului Agriculturii, discuțiile au vizat „situația cu care se confruntă fermierii în contextul politic actual, generat de conflictul militar din Ucraina, precum și viitoarele provocări legate de ambițiile de mediu și climă prevăzute în “Green Deal” și în strategia „Farm to Fork” cărora statele membre vor trebui să le facă față”.

Programul „Farm to Fork” este o strategie propusă de Comisia Europeană pentru o trecere la un sistem alimentar „corect, sănătos și prietenos cu mediul”.

Printre dezideratele acestui program se găsește și „reproiectearea sistemelor alimentare de azi, care sunt responsabile pentru o treime din emisiile de gaze cu efect de seră (GHG), consumă mari cantități de resurse naturale, rezultă în pierderea biodiversității”, după cum scrie pe siteul Comisiei.

Evident, asta înseamnă schimbarea modului tradițional de a face agricultură, inclusiv prin promovarea schimbării modului în care sunt crescute animalele. La nivel de mâncare, se dorește creșterea consumului de mâncarea alternativă precm „insecte, alge și reziduuri ale bieconomiei, cum ar fi deșeurile de pește”.(Capitolul 2.4.Documentul oficial, aici )

Ideologia din spatele viermilor din farfurie

Acest context este foarte important, pentru că în discuțiile cu francezii, ministrul Chesnoiu a „a subliniat necesitatea ca Uniunea Europeană să țină cont de specificitatea și nevoile fiecărui stat membru în luarea deciziilor, iar obiectivele stabilite la nivel european să permită adaptarea practicilor din agricultură, astfel încât țintele stabilite pentru statele membre să poată fi atinse și să ofere șanse egale de dezvoltare”.

Chesnoiu a cerut menținerea „specificului și tradițiile fiecărui stat membru”.

„Ministrul Chesnoiu a subliniat necesitatea ca Uniunea Europeană să țină cont de specificitatea și nevoile fiecărui stat membru în luarea deciziilor, iar obiectivele stabilite la nivel european să permită adaptarea practicilor din agricultură, astfel încât țintele stabilite pentru statele membre să poată fi atinse și să ofere șanse egale de dezvoltare.

Ministrul a făcut referire la structura diversă a fermelor din România: pe de o parte ferme mari, cu capacități importante de producție, dar și exploatații mici și mijlocii, care se raportează la specificul local și regional.

„Suntem o Europă a unității în diversitate și trebuie să ne unim eforturile pentru a menține specificul și tradițiile fiecărui stat membru în atingerea obiectivelor comune. Consider că prin politicile publice pe care le propunem, în primul rând, trebuie să le asigurăm fermierilor stabilitate pentru a putea produce și aproviziona cu alimente cetățenii europeni. Traversăm o perioadă dificilă, iar obiectivele pe care ni le-am propus pentru atingerea strategiilor europene deja convenite, trebuie să aibă în vedere asigurarea securității alimentare a tuturor cetățenilor europeni”, a afirmat ministrul agriculturii Adrian CHESNOIU, conform siteului oficial al Ministerului.

Evident, fermele din România cresc animale în mod tradițional, iar schimbările propuse de UE ar fi devastatoare, mai ales pentru micii producători.

Pe 10 iunie, Ministrul Chesnoiu este vizitat și delegația Ambasadei SUA de la București, în frunte cu cel mai înalt reprezentant al său la București, însărcinatul cu afaceri David Muniz.

Ca și francezii, și americanii au venit să discute despre „agricultura mai verde”.

Cităm din comunicatul MADR:

„Cu privire la acest subiect, ministrul a explicat că o parte din Fondul pentru Modernizare alocat României va fi dirijat către fermieri şi către industria alimentară, astfel încât să se asigure independența energetică a acestor sectoare. ”Dacă fermele își vor obține independența energetică, vor deveni mai puternice și mai profitabile. Prin instalarea de panouri solare pe acoperișurile fermelor și pe canalele de irigații se va reduce în timp presiunea pe sistemul convențional de producere a energiei”, a subliniat ministrul Adrian CHESNOIU”.

Americanii s-au arătat interesați și de învățământul agricol din România, precizând că „pe piața din România activează companii agricole cu care se poate iniția o colaborare în această direcție, exprimându-și disponibilitatea de a contribui la acest obiectiv important al țării noastre. În acest sens, discuțiile dintre MADR și reprezentanții Ambasadei vor continua la nivel de experți”.

Este de presupus că marile companii americane din domeniul agriculturii, inclusiv cele care dezvoltă produse modificate genetic, vor să influențeze „agricultura” care se predă în școlile românești de specialitate.

Adrian Chesnoiu a pledat întotdeauna pentru dezvoltarea pieței agro-alimentare autohtone, spunând, de pildă, că își dorește ca niciun produs românesc să nu rămână pe raft sau să fei aruncat la gunoi.

„Eu chiar îmi doresc și sper să avem mandatul până în 2024. (…) astfel încât să ne asigurăm că nicio roșie românească nu va mai rămâne nerecoltată și neutilizată în acest proces de hrănire a populației, varza și castraveții nu vor mai fi aruncați la marginea drumului, iar producția românească de legume și produse autohtone să meargă acolo unde trebuie, pe masa românilor la niște prețuri pe care ei să și le poată permite”, a spus ministrul.

Totodată, acesta a transmis Uniunii Europene că obligativitatea de a lăsa 4% din terenul agricol necultivat este nejustificată și a cerut să fie eliminată: „Să lași 4% din suprafața agricolă a unei țări cum este România, cu 9,4 milioane de hectare de teren arabil, ar însemna aproape 300.000 de hectare necultivate. Nu cred că își permite nimeni la nivel european, la nivel global, să lase o astfel de suprafață neproductivă, mai ales a unei țări cum este România, cu un sol atât de fertil”.