Fostul președinte al României Traian Băsescu a declarat miercuri seară, la TVR Info, că România nu va avea niciun rol în viitoarele discuții ale Europei cu Rusia, pentru că nu vrea.
Uniunea Europeană va fi nevoită să reia, „mai devreme sau mai târziu”, discuțiile cu Federația Rusă, invocând realitatea geografică a continentului. „Și probabil se va găsi și un modus vivendi de a ne suporta unii pe alții”, a afirmat fostul șef de stat.
Întrebat care ar fi rolul României în acest peisaj, Băsescu a fost categoric: țara noastră nu are unul în negocierile actuale. A indicat însă că România ar putea să-și găsească un loc în consolidarea Flancului Estic, în menținerea relației cu Statele Unite sau în diplomația din Africa și Orientul Mijlociu.
„Dacă ne propunem lucrurile astea, totul este să ne propunem să avem un rol undeva și să probăm că putem să rezolvăm probleme. Și România chiar ar putea, cu o condiție, să vrea”, a spus Băsescu.
Un curent prezent și în politica internă…
Ideea unui dialog inevitabil cu Moscova nu este nouă în spațiul politic românesc. George Simion, liderul AUR și candidat la alegerile prezidențiale din 2025, a susținut în mod repetat că poziția sa față de războiul din Ucraina este „neutralitatea, nu escaladarea”, pledând pentru un armistițiu și negocieri de pace.
Într-o conferință de presă susținută la Paris în mai 2025, Simion a declarat că „este nevoie de un armistițiu, de discuții de pace” și că România ar susține ideea unor „granițe temporare” între Ucraina și Federația Rusă.
Și mai explicit a fost Călin Georgescu, candidatul independent care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, înainte ca scrutinul să fie anulat de Curtea Constituțională.
Georgescu a fost acuzat atunci că susține poziții pro-ruse, anti-NATO și favorabile unui dialog cu Moscova.
Precum și în Europa
Declarațiile lui Băsescu vin într-un moment în care și la nivel european subiectul dialogului cu Rusia revine pe agenda publică.
Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat recent că a venit momentul ca Europa să înceapă negocierile cu Rusia în mod independent, iar liderii europeni discută despre cine ar putea fi persoana de contact.
Președintele Franței a fost printre primii care au semnalat deschiderea către Moscova. Macron a declarat că există „contacte la nivel tehnic” cu Kremlinul pentru reluarea negocierilor, precizând că procesul se desfășoară în transparență cu președintele ucrainean Zelenski.
Totodată, a condamnat atacurile rusești asupra infrastructurii civile a Ucrainei, pe care le-a descris drept „intolerabile”.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni a mers mai departe cu un apel concret. Meloni a declarat că „a venit momentul pentru un dialog între Europa și Rusia” și a cerut numirea unui reprezentant special al UE pentru negocieri, argumentând că discuțiile nu ar trebui să fie „fiecare pe cont propriu”.
Germania, prin cancelarul Friedrich Merz are o poziție mai nuanțată. Acesta și-a exprimat opoziția față de redeschiderea prematură a canalelor diplomatice cu Putin, argumentând că Rusia continuă să-și mențină „revendicările maximaliste” și nu arată „nicio dorință reală de a negocia”, în timp ce continuă războiul din Ucraina.
Totuși, Merz a descris Rusia ca parte integrantă a Europei și a vorbit despre nevoia restabilirii unor relații echilibrate cu Moscova, odată ce se va atinge pacea în Ucraina.
Zeci de state au impus sancțiuni Rusiei după declanșarea invaziei în Ucraina, în februarie 2022, iar relațiile diplomatice cu Federația Rusă rămân înghețate pentru majoritatea țărilor occidentale.
