Magnatul americano-african, Elon Musk, a atras atenția că mulți oameni trăiesc cu impresia falsă că sunt prea mulți locuitori ai planetei.
Într-un interviu publicat pe internet, Musk a fost întrebat ceea ce-l îngrijorează cel mai mult, la care patronul Tesla a replicat că este „mitul conform căreia planeta este suprapopulată”.
„Nu este adevărat. Pământul poate să susțină o populație de câteva ori mai mare decât actualul nivel. Și rata nașterilor a scăzut la nebunie”, a spus Musk.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Să nu trăim în minciună. Un manual pentru disidenții creștini, de Rod Dreher, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media
Citând Japonia drept exemplu al depopulării masive, Musk a adăugat că „estimările ridicole ale populației lansate de ONU ar trebui revizuite, pentru că, sincer, nu au niciun sens”.
Hrănește bine(le) ! Cumpără suplimentul alimentar Propolis mielat (tinctură de propolis cu miere) și vei contribui la susținerea siteului R3media
Anterior, Musk afirmase că „dacă oamenii nu vor avea mai mulți copii, civilizația se va prăbuși, atenție la ce spun”.
Omul de afaceri a mai zis că mitul suprapopulării este lansat de activiștii ecologiști, dar realitatea este exact opusă.
Să te faci că nu înțelegi problema reală din spatele “suprapopulării” e la fel de prostesc ca a reduce termenul la o problemă a cărei soluție e mâncatul de gândaci fiindcă pârțul de vacă găurește stratul de ozon.
E vorba de densitate. Deja din anii ’60 s-a adus în discuție ideea de “behavioral sink” când s-au constat efectele devastatoare ale aglomerării urbane prin experimentele sociale pe șoareci, de tip “rat utopias”. Ceea ce a și ajuns acum să se vadă cu ochiul liber în metropole, dovadă întrucâtva și creșterea dorinței mutatului la țară, timidă dar sigură. Oare întâmplător se tot extind orașele mari, ba pe verticală ca mici turnuri Babel, ba pe orizontală de “periferia” se mută tot mai departe și parcă nu mai poți ieși? La ce bun, deci, că e spațiu pustiu destul între nucleele astea supraaglomerate în care suntem nevoiți să muncim, să trăim și să ne pierdem mințile?
Bine, nici nu poți avea pretenții de la magnați (sau intelectuali contemporani), cu vilele lor retrase în zone exclusiviste, să înțeleagă ce înseamnă traiul între cimenturi îmbibate cu fecale de câine, gunoaie arse sau în cel mai bun caz aruncate pe stradă, vecini de deasupra care joacă bowling pe parchet și bubuit de manele la orice oră din zi și din noapte. Vestici fiind, probabil i-ar spune entuziasmați “cultural enrichment”, bucuroși că nu discriminează și nu creează segregare și alte chestii d-alea naziste.
Ba suntem. Mai suntem și distrugători și risipitori. Nu respectăm natura, nu respectăm celelalte viețuitoare, nu respectăm nimic, doar banul.
Nu cred că e vorba neapărat de noi, ci mai degrabă de moacele care locuiesc în aval de politică, de ex. coprorațiile care fac produse gen electrocasnice, electronice , mașini, țoale și utilaje etc cu cronometru și service atașate de firmă ca mai apoi să latre să le dai înapoi ca să te mai fenteze odată. Industria ambalajelor excede agricultura iar ridicatul gunoiului sortat ține de sforăituri politice mai degrabă decât de cumpărarea lui la preț de materie primă premium de la furnizor și scăderea din factură. De energie și mangla bugetară gen “rabla” sau “verde” nu mai vorbesc.Eu unul, nu mă simt participant la profitul celor care fac mizerie.Dacă-mi dai un preț cinstit la un aliment de calitate, vrac, nu mă supăr că nu mă încalți cu un 30% ambalajul.Restul e doar ipocrizie.
Sunteți Dumnezeu, deci?