ACTUALITATE Calendarul zilei 24 ianuarie: Unirea Principatelor Române sau Mica Unire

Calendarul zilei 24 ianuarie: Unirea Principatelor Române sau Mica Unire

Pe 24 ianuarie 1859, colonelul Alexandru Ioan Cuza era ales ca domn al Țării Românești, după ce pe 5 ianuarie fusese ales și domn al Moldovei, clasa politică românească reușind să facă primul pas – dar decisiv – spre realizarea unității naționale a românilor, într-un singur stat.

Tratatul de pace semnat de către marile puteri la Paris, în 1856, după înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii, stabilește consultarea populației din cele două Principate Române cu privire la problema unității statale, prin organizarea unor adunări ad-hoc. A devenit evident că Unirea va putea fi impusă numai din interior, printr-o amplă mobilizare a tuturor românilor. Liderii unioniști au întemeiat o formațiune politică numită Partida Națională, care a ieșit învingătoare în lupta pentru constituirea adunărilor ad-hoc.

Acestea au exprimat, prin rezoluțiile adoptate, dorința unirii Principatelor sub numele de România, sub conducerea unui principe străin, cu moștenirea tronului. Convenția de la Paris (1858), document ce devine Constituție, stabilea unirea parțială (legislativă) a Munteniei și Moldovei sub numele de Principatele Unite, precum și faptul că fiecare țară va avea domnul său, care va cârmui cu ajutorul miniștrilor.

Din fericire, însă, clasa politică românească a speculat în favoarea sa faptul că Marile Puteri nu explicitaseră faptul că nu poate fi ales același domn în cele două principate, realizând Unirea prin puterea faptului împlinit.

Statul condus de Alexandru Ioan Cuza nu era, însă, întreg: Basarabia, Nordul Bucovinei și Dobrogea erau sub stăpânire străină.

Iată o scurtă cronologie a evenimentelor:

După alegerea lui Cuza ca Domn al Moldovei, acesta emite o proclamație, prin intermediul ministrului său de stat, Vasile Alecsandri.

Noi Alexandru Ioan I
Cu mila lui Dumnezeu și voința națională
Domn Moldovei
La toți de față și viitori sănătate

Voința Nației prin legiuitul ei organ, Adunarea Electivă, Ne-au ales Domn Moldovei! Suindu-Ne pe tron cu numele de Alexandru Ioan I, cea întâiu datoria a Noastră este de a ne adresa către Voi, iubiților compatrioți, de a Vă dori pace și fericire și de a Vă spune care sunt cugetările și simțirile Noastre.

Înainte de a Ne sui pe tronul la care Ne-au chemat încrederea Nației, Noi, în fața Adunării, am făcut următorul jurământ:

“Jur în numele Prea Sfintei Treimi și în fața Țării mele, că voiu păzi cu sfințenie drepturile și interesele Patriei, că voiu fi credincios Constituției în textul și în spiritul ei, că în toată Domnia mea voiu priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, uitând toată prigonirea și toată ura, iubind de o potrivă pe cei ce m-au iubit și pre cei ce m-au urât, neavând înaintea ochilor mei de cât binele și fericirea Nației Române.

Așa Dumnezeu și compatrioții mei să-mi fie într-ajutor!”

Acest jurământ arată linia de purtare ce avem a păzi în Domnia Noastră. Guvernul Nostru va fi în toată puterea cuvântului, guvernământul precum îl vrea, precum îl statornicește Convenția încheiată în 7/19 august 1858 între Înalta Poarta Otomană și Puterile garante drepturilor Patriei noastre!

Vom fi Domn Constituțional.

Vom respecta toate drepturile Adunărilor Elective și toate stăruințele Noastre vor avea de țel desvoltarea noilor instituții, ce Ne-au recunoscut Europa, și adevărata și temeinica punere în lucrare a reformelor cerute de citata Convenție. Îndată după alegerea fratelui nostru Domnul din Valahia, vom păși la înființarea Comisiei Centrale din Focșani menită de a restrânge legăturile dintre două ramuri ale aceleiași Nații. Cu concursul acestei comisii și al Adunării Elective, guvernământul Nostru se va grăbi de a face legiuirile organice cerute de Convenție și cari sunt menite de a introduce în societatea noastră marile principii ale statelor moderne.

Pentru că aceste mari reforme să aibă drept resultat fericirea obștească, Noi sfătuim și îndemnăm pe toți compatrioții Noștri de orice stare și condiție, ca să uite desbinările și urile trecute. Numai pacea dintre noi, numai iubirea între fiii aceleiași Țări și Nații, numai o deplină armonie între toate clasele Societății, întrunind așa toate puterile, poate să ne întărească, și așa și guvernământul și poporul, mână în mână, să ridicăm patria noastră din căderea în care au adus-o nenorocitele întâmplări ale trecutului.

Misia Noastră deși frumoasă, este mare și foarte grea! Noi nu vom putea-o împlini decât dacă vom avea îmbrățișarea sincere și sprijinul puternic al compatrioților Noștri.

Toate zilele Noastre vor fi întrebuințate în chip de a le merita și dobândi.

Noi facem un apel la patriotismul, râvna și activitatea funcționarilor publici, cari sunt legiuitele organe ale guvernământul în relațiile sale particulare. Legile căzuseră în părăsire, și cu dânsele toată puterea ocârmuirei. Legile trebuie să-și redobândească toată autoritatea. Puterea executivă având a fi în viitor organul legalității cel mai stricte, trebuie dar ca să fie tare și respectată de toți, trebuie ca în viitor fiecare cetățean, fără osebire, să fie apărat în onorul, în viața și-n averea sa. Aceste mari bunuri sunt încredințate ocrotirei autorităților publice.

Precum dar vom avea de bucurie a căuta și a răsplăti toate meritele, tot devotamentul, tot serviciul onorabil al funcționarilor mari și mici, pe atât guvernământul nostru este nestrămutat hotărât de a pedepsi fără cruțare și cu toate asprimea legilor, tot abusul și toată călcarea de lege.

Tutor Compatrioților Noștri, le trimitem Domneasca și frățească Noastră urare și Dumnezeu să bine-cuvânteze Principatele Unite.

Alexandru Ioan I

Pe 22 ianuarie, căimăcămia Țării Românești emite o declarație, prin care anunță deschisă Adunarea Electivă a Țării Românești.

Pe 24 ianuarie, Adunarea Electivă a Țării Românești, aflată în a treia ședință, se deschide cu discursul patriotic al lui B. Boierescu. Acesta cere ședință secretă pentru a face o propunere de domn pentru Țara Românească. Propunerea lui Boierescu este Cuza, domnul Moldovei, ca o soluție pentru înfăptuirea Unirii. Timp de o ora jumătate au loc deliberări secrete, iar apoi urmează exprimarea votului. Cuza este votat în unanimitate de toți cei 64 de deputați ai Țării Românești. Se întocmește procesul verbal al votului și un mesaj telegrafic pentru Alexandru Ioan Cuza. La final, Boierescu rostește un discurs înflăcărat.

Pe 25 ianuarie, în deschiderea ședinței a patra, în Adunarea Electivă a Țării Românești este citit telegrama prin care Cuza le mulțumește parlamentarilor de la București pentru votul exprimat. În continuare este citit mesajul către Înalta Poartă, iar apoi este întocmit actul alegerii lui Alexandru Ion Cuza ca domn al Țării Românești. Este numită o comisie de cinci deputați pentru a-i duc lui Cuza actul Adunării.

Adunarea Electivă a Țării Românești, în ședința din 8 februarie, îl primește într-o ședință extraordinară pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza. După o oprire la biserică, Cuza se prezintă în fața deputaților și rostește jurământul. Mitropolitul Nifon ține o cuvântare, după care urmează o alocuțiune din partea lui Cuza.

În aceiași zi, după depunerea jurământului, Alexandru Ioan Cuza, domnul Principatelor Unite, trimite o proclamație către poporul român.

NOI ALEXANDRU ION I
Cu mila lui Dumnezeu și voința națională
Domn Moldovei și al Țării Românești
La toți de față și viitori sănătate

Voința Nației prin legiuitele sale organe, Adunările Naționale Elective din Iași și București, ne-a ales Domn Moldovei și al Țării Românești.

Acest mare act național, săvârșit prin unanimitatea voturilor amîndorora Adunărilor, a unit tronurile lui Ștefan cel Mare și al lui Mihai Viteazul.

În ochii Noștri, acest act este triumful unui princip mântuitor ce face să bată în inimile tuturor Românilor: frăția românească!

Suindu-Ne pe tron cu numele de Alexandru Ion I, mândru și fericit de a vedea numele Nostru înscris în rândul Domnilor Țării Românești, cea întâiu datorie a Noastră este de a Ne adresa către Voi, iubiților compatrioți, din Țara Românească, de a Vă ura pace și fericire și de a Vă spune cari sunt cugetările și țintirile Noastre.

Înainte de a Ne sui pe tronul Țării Românești, Noi în fața Adunării, am făcut următorul jurământ:

“Jur în numele Prea Sfintei Treimi și în fața Țării că voiu păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voiu priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voiu avea înaintea ochilor mei decât binele și fericirea Nației române.

Așa Dumnezeu și compatrioții mei să-mi fie într-ajutor!”

Linia noastră de purtare în oblăduirea Țării Românești, nu o putem mai bine arăta decât întrebuințând aceleași cuvinte ce am rostit la suirea Noastră pe tronul Moldovei.

Vom fi Domn Constituțional. Vom respecta toate drepturile Adunării Elective și toate stăruințele Noastre vor avea de țel deszvoltarea noilor instituții ce ne-a recunoscut Europa și adevărata și temeinica punere în lucrare a reformelor, ce sunt menite de a introduce în societatea noastră marile principii ale statelor moderne.

Pentru că aceste mari reforme să aibă drept resultat fericirea obștească, Noi sfătuim și îndemnăm pe tot compatrioții noștri, de orice stare și condiție, ca să uite desbinările și urile trecute. Numai pacea dintre noi, numai iubirea dintre fiii aceleiași țări și nații, numai o deplină armonie între clasele societății, întrunind așa toate puterile, poate să ne întărească; și așa și guvernământul și poporul, mână în mână, să ridicăm patria noastră din căderea în care au adus-o nenorocitele întâmplări ale trecutului.

Misia Noastră, deși frumoasă este foarte grea! Noi nu vom putea-o împlini decât, dacă vom avea îmbrățișarea sinceră și sprijinul puternic al compatrioților noștri, toate zilele Noastre vor fi întrebuințate în chip de ale merita și dobândi.

Noi facem un apel la patriotismul, râvna și activitatea funcționarilor publici, cari sunt legiuitele organe ale guvernământului în relațiile sale cu particularii. Legile căzuseră în părăsire și cu dânsele toată puterea ocârmuirii. Legile trebuie să-și redobândească toată autoritatea. Puterea executivă, având a fi în viitor organul legalității celei mai stricte, trebuie dar să fie tare și respectată de toți. Trebuie ca în viitor, fiecare cetățean, fără osebire, să fie apărat în onoarea, în viața și averea sa. Aceste mari bunuri sunt încredințate ocrotirii autorităților publice.

Precum dar, vom avea de bucurie a căuta și a răsplăti toate meritele, tot devotamentul, tot serviciul onorabil al funcționarilor mari și mici, tot așa guvernământul Nostru este hotărât de a pedepsi fără cruțare și cu toată asprimea legilor toată călcarea de lege.

Aceasta este profesia Noastră de credință, ce o adresăm Țării Românești, întocmai precum am adresat-o și Moldovei. Ea arată toată mărimea și greutatea misiei, ce ne este încredințată de către Voința Națională. Vom avea însă curagiul de a o primi și energia de a o împlini; căci ne rezemăm pe concursul înțelept și patriotic al unui popor, ce voiește a se regenera și a se face vrednic de mărirea numelui său de: Nație Română.

Tuturor compatrioților Noștri le trimitem Domneștile și Frățeștile Noastre urări; și Dumnezeu să binecuvânteze Principatele Unite.

Datu-s-a în Domneasca Noastră reședință a Țării Românești, București, în ziua de 8 februarie, anul 1859, iar al Domniei în Principatele Unite cel întâiu.

Alexandru Ioan I

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul global și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume susținerea cauzei naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3Media, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Fiți LEI pentru R3: Am strâns 14.425 de lei din 34.620...

Dragi prieteni, de azi începem o nouă colectă pentru a asigura finanțarea siteului R3Media, dar de data asta pentru următoarele șase luni. Grație vouă, dragi prieteni,...

Articole relaționate

Cele mai citite