Scapă și Dâncu pe gură un porumbel al păcii și… hop, cu jetul, din puțul nu prea adânc al gândirii, herr comandant suprem! Cât să ne fie clar ce cloță ni s-a cuibărit pe ce fel de ouă.
N-o fi nici actualul ministru al apărării vreun geniu vertical în fața căruia să muțești de admirație, dar când a spus că singura șansă pentru oprirea războiului ar fi negocierea dintre Ucraina și Rusia, chiar a punctat un adevăr pe care îl dibuie și mințile mai puțin hărăzite. Să-l contrezi cu năduf, trimițându-l la citit de ziare, în timp ce invoci tocmai faptul că ucrainenii plătesc cu mult sânge acest război, e semn că noaptea minții se adâncește la Cotroceni.
Și Klaus Iohannis ne mai dă un semn că, în deal, lumina e în procedură de stingere completă. În plină escaladare a războiului, cu rachete spintecând cerul peste Prut. Și cu francezi care-și aduc déjà la noi tancuri Leclerc și vehicule blindate în plus, după ce au instalat aici și sistemul de rachete „Mamba” pentru apărarea spațiului aerian românesc (că „Patrioatele” alea de miliarde déjà plătite par pe deplin „pacificate”). Și cu ipoteza nucleară tot mai des vehiculată…herr-ul convoacă o ședință de CSAT peste două săptămâni! Știe careva, o fi nins déjà la Păltiniș? Sau e doar o nevinovată asociere între schiuri și iarna nucleară…
Pe agenda discuţiilor din 25 octombrie va fi şi „îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României pentru asigurarea securităţii în domeniu”. La câtă dexteritate în gândire și devotament față de supuși probează de aproape opt ani herr-ul, m-aș mira să ia ce trebuie din exemplul Germaniei, care tocmai răscolește Europa. Berlinul bagă 200 de miliarde de euro în subvenții la gaz și vrea să acopere cheltuielile gospodăriilor și micilor afaceri din decembrie, noi avem gaz neexploatat la Caragele, care ne-ar acoperi pe cel puțin doi ani toate nevoile interne. Și în loc să pot spera că se dă vreun ordin în CSAT pentru vreo „directă de criză” care să ne descarce zăcământul la preț mic prin gospodării și centrale, încep să mă întreb pe unde or trece țevile și ce distanță o fi între județul Buzău și Germania…
Slavă Domnului că nu are și vreun butonaș mic și roșu în vreo valiză. Că pe așa o beznă, sigur l-ar apăsa de câteva ori pe zi, surprins că nu se aprinde lumina oglinzii din baie și nu-și poate lua doza regulată de auto-admirație solemnă…
Articol apărut inițial pe Demnitatea și preluat cu acordul autorului
Dar dacă e doar o ironie la adresa lui Dâncu? S-o semneze ca atare?