Prof. Univ. Dr. Pavel Chirilă: TRATAMENTUL PREVENTIV AL CANCERULUI

Factori oncogeni alimentari conform cu cele mai noi date din literatura de specialitate:

• E. Chang și colab. Oncology An Evidence – Based Aproach, Ed. Springer, 2006
• Vincent De Vita Jr. Și colab. Cancer Principles & Practice of Oncology, Ed. Walter Kluwer, 2011
• Richard Beliveau, L‘ alimentazione anticancero, Ed. Sperling & Kupfer, 2006.
• Umberto Veronessi, Vero la scelta vegetariana, Guinti, 2011
• J. Willcos și colab. Okinawa, L‘ isola dei centenari, 2008
• Johans F. Coy, Die Neue Neue Anti-krebs Ernahrung, 2009

         Factori de risc oncogeni

1. Nitrații

Surse

• Îngrășămintele anorganice:

Amoniacul anhidru

Sulfatul de amoniu

Azotatul de amoniu

• Nitrații din preparatele de carne.

Poluarea cu nitrați:

• În sol: 17 milioane tone/an în Europa de Vest
• 5 milioane tone/an în Europa de Est
• În preparatele de carne:

150 mg/kg – nitriți

300mg/kg – nitrați

Mecanism patogenic

EPIC (European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition)

• studiu pe 500.000 persoane în 10 țări:

Și încă alți autori: Anna Villarini, Colin Campbell, Alfred Chang, Philippe Desbroses, Gene Spiller, Massachusetts Institute of Tehnology.

DEMONSTREAZĂ

1. Sărurile nitrice:

• în alimentele tratate termic agresiv;
• În condițiile Ph-ului acid din stomac;

GENEREAZĂ NITROSAMINE CANCERIGENE

S-au identificat 17 tipuri de nitrosamine.

2. Zahărul rafinat

În prezent se consumă pe planetă în cantități enorme:

42% dintre americani (între 1830 ți 2000 consumul a crescut de 12 ori);

33 kg/persoană/an

În 2010 – 2011 s-au consumat 167 milioane tone (în creștere cu 10% față de perioada precedentă).

Mecanisme de acțiune

• consumul continuu de zahăr duce la fenomenul numit insulino-rezistență;
• insulina acționează oncogen prin stimularea factorului de creștere celulară;
• bolnavii cu cancer au intoleranță la glucoză (Freund);
• abuzul de zaharoză amplifică metabolismul anaerob al glucozei cu creșterea nivelului de acid lactic care inhibă puternic activitatea limfocitelor NK;
• abuzul de zaharoză și de amidon (făină albă) dezechilibrează puternic flora intestinală saprofită favorizând cancerul de colon.

3. Poluarea apei

Clorinarea apei de rețea în marile orașe generează:

• compuși organici halogenați nevolatili (clor, diclorbenzen, clorfenoli, clortoluen);
• compuși organici halogenați volatili (haloformi sau trihalometanil).

Liliana Ursu citează 30 de studii epidermiologice care afirmă unanim că există o corelație directă ântre apa clorată și creștere riscului de cancer colorectal.

4. Abuzul de carne și grăsimi

Carol Amstrong, C. Campbell, Ana Vildarini, demonstrează statistic efectul oncogen al abuzului de carne.

Sud-africanii albi au de 17 ori mai mult cancer decât sud-africanii negrii din cauza consumului de 3 ori mai mare de carne. (C. Campbell).

Mecanism de acțiune

• cantitatea mare de fier favorizează formarea nitrosaminelor;
• prepararea la grătar sau tratarea la temperaturi agresive generează la suprafața cărnii hidrocarburi aromatice și amine heterociclice – cu potențial cancerigen.
• Conținutul mare de grăsimi saturate are și el potențial cancerigen.

5. Sarea – consumul abuziv favorizează cancerul gastric.
6. Aflatoxina – micotoxina cerealelor.
7. Aditivii alimentari: Clinica de Oncopediatrie din Dusseldorf publică o listă cu E-urile cancerigene:

• E 330 (acid citric)
• E 621 (glutamat de sodiu)
• E 211, E 131, E 123 – interzise deja în Europa Occidentală.

8. Cuptorul cu microunde – posibil factor oncogen prin degajarea:

• Metilbenzen;
• 1,4 diclor benzen;
• Xilene
• Stirene

9. Obezitatea

Mai frecventă asocierea cu cancerul de:

– sân

– colon

– esofag

– uter

– pancreas

12. Ingredient al recipientelor de plastic, este estrogen-like. Asociat cu cancerul de sân și prostată.
13. Ftalații – component al flacoanelor de plastic.
14. Pesticidele: artrazina, DDT.
15. Aluminiul

Ajunge în organismul uman prin următoarele surse:

• ambalaje;
• component al unor E-uri;
• cafeaua instant;
• lapte praf;

14. Alimentele poluate radioactiv.

În loc de concluzii:

Actualmente se estimează că 30% din toate cancerele se corelează cu natura regimului alimentar.

SARE

Date generale:

Aliment mineralcomplex necesar alimentației omului sănătos; în unele afecțiuni (insuficiență cardiacă, ciroză hepatică, insuficiență renală, etc.), se recomandă reducerea consumului zilnic de sare.

Sarea rafinată care se folosește mult în alimentație – în special în mediul orășenesc – este săracă în minerale, căci ea se obține prin evaporare și recristalizare.

Sarea gemă brută care provine direct din zăcământ este bogată în minerale în special în magneziu.

Principalele componente cunoscute (La 100g)

INSECTICIDELE

Eficiența insecticidelor scade de la an la an, după cum reiese din tabelul de mai jos:

Expunerea la pesticide are următoarele efecte patogene:

• carcinogenitate (efect cancerigen);
• mutogenitate (agresiune asupra materialului genetic);
• teratogenitate (efecte nocive asupra fătului)
• diferite sindroame neuropsihice.

Dumitru Stăniloaie scrie că omul trebuie să aibă o abordare euharistică a mediului înconjurător, adică să conștientizeze că acesta ne-a fost oferit ca un dar din partea Creatorului și că nu avem voie să-l corupem, nici să-l lezăm, ca să nu existe riscul să ni se întoarcă împotrivă această alterare.

Prevenirea bolilor prin stilul de viață 

Zahărul

Este prima mare abatere de la ce înseamnă dulciuri naturale. Zaharoza este un dizaharid; în miere, care este cel mai dulce aliment, zaharoza este doar în procent mediu de 1,3%.

Pentru organism este un impact și o dificultate enormă să metabolizeze un „aliment” care nu se găsește ca atare în natură.

Zahărul a apărut în comerțul cu alimente la începutul secolului al XIX-lea și până în prezent s-a ajuns la un consum de 33 kg/persoană/an.

El are următoarele efecte negative:

• solicită secreția de insulină pentru a tampona creșterea glicemiei și în felul acesta obosește pancreasul;
• atacă și slăbește flora intestinală saprofită, adică flora intestinală fiziologică ce are un rol important digestiv, detoxifiant și antiinfecțios;
• coboară pH-ul umorilor spre acid, favorizând instalarea bolilor imune, inflamatorii și neoplazice;
• favorizează instalarea dependenței de zahăr, ceea ce face ca omul să excludă – prin aversiune – glucidele adevărate naturale, adică mierea și fructele.

Bolile a căror incidență crește prin consumul de zahăr sunt:

• diabetul
• cancerul de tub digestiv și genital
• reumatismul cronic degenerativ
• colonul iritabil
• bolile inflamatorii
• bolile imune.

Umberto Veronesi afirmă că un bolnav cu cancer de colon își triplează riscul de a face metastază dacă în timpul chimioterapiei consumă abuziv zahăr și făină albă (carbohidrați rafinați).

Într-un alt studiu citat de același autor se demonstrează că la bolnavele cu cancer de sân riscul de a muri de această boală se reduce cu 43% dacă se renunță la zahăr și la proteine de origine animală.

Carnea

Este un aliment permis dacă îndeplinește două condiții:

• cantitate moderată
• calitate superioară

În prezent carnea și preparatele din carne se consumă în mod greșit.

Există în multe zone ale planetei un consum abuziv de carne, respectiv zilnic – și chiar de 2-3 ori/zi – carne.

Carnea cu excepția produsului bio și tradițional, este poluată fie din pricina aditivilor, fie din pricina hranei animalelor, care adesea este formată din organisme modificate genetic.

Abuzul de carne și grăsimi animale are următoarele efecte patogene:

• efect proinflamator prin acidul anhidric eliberat;
• efect cancerigen (în special cancerul de sân și de colon) demonstrat de Collin Campbell pe o statistică geografică

Efectul cancerigen al abuzului de carne se explică prin două mecanisme:

• aport crescut de fier, care favorizează formarea nitrosaminelor în stomac;
• preparatele la grătar sau alte temperaturi agresive, care formează hidrocarburi aromatice și anume heterociclice cu potențial cancerigen.

Abuzul de carne crește și incidența gutei și a litiazei renale urice.

Preparatele din carne

Preparatele de carne (salam, parizer, șuncă, crenvuști) se obțin cu săruri nitrice, respectiv)

• 150 mg/kg – nitrați (E249, E250)
• 300 mg/kg – nitriți (E 251, E252)

Sărurile nitrice au efecte cancerigene sigure prin următorul mecanism: nitrații și nitriții, la un pH acid al stomacului în combinație cu produșii de degenerare ai proteinelor animale și Fierul din carne, după o tratare termică agresivă, reacționează generând în corpul consumatorului nitrasamine (17 tipuri) – substanțe cancerigene folosite demult în laboratoarele de oncologie experimentală pentru a obține cancerul de ficat și de tub digestiv la animalele de experiență.

Uleiul rafinat

Deficiențele nutritive ale uleiului rafinat:

• sărac în vitamine liposolubile;
• bogat în particule trans hepatotoxice, care se comportă ca și grăsimile hidrogenate.

Laptele praf

  Este un lapte obținut prin procedee fizico-chimice care denaturează intens structura inițială a laptelui de vacă.

Prin aceste procedee sunt adăugate alte substanțe total străine de compoziția laptelui, ca de exemplu:

• ulei rafinat
• amidon
• sirop de glucoză
• emulgatori
• taurină
• lecitină de soia
• sulfat de cupru (piatră vânătă)

Apa

Apa este un important factor de sanogeneză; 75% din planetă, din corpul nostru, din corpul animalelor, al plantelor – este apă.

Astăzi există o poluare îngrijorătoare a apei:

• cu azolați
• cu insecticide și ierbicide
• cu poluanți industriali
• cu compuși organice halogenați nevolatili (TOXIN): clor, diclorbenzen, clorfenoli, clortolueni;
• cu compuși organici halogenați volatili – TOXV:haloformi sau trihalometani – THM;
• bisfenoli – în apele minerale depozitate în plastic, mai cu seamă dacă sunt expuse la soare (în fața magazinului);
• microbiană
• parazitară.

Efectele patogene ale poluării apei:

• frecvența mai mare a cancerului de colon la consumul de apă colorată (de la rețea);
• frecvanța mare a bolilor parazitate cu transmitere digestivă;
• boli epidemice cu transmitere hidrică;
• intoxicații frecvente cu nitrați (intoxicațiile acute la copii sunt uneori mortale).

Cazuri:

Cazul nr. 1: 

Anamneză. Istoric începând cu data de 01.09.2003 (Șt. N.)

De la vârsta de 14 ani și până la căsătorie (29 ani) am mâncat în condiții de internat la liceu, facultate și în timpul armatei (6 luni) și în primii ani de serviciu, când luam masa la cantine sau improvizam eu ceva hrană. De multe ori această mâncare era prost preparată, cu rântașuri, grăsimi, nu foarte igienic pregătita.

Mulți ani am consumat miere în cantități mari, la toate mesele, în așa fel încât și înainte și după operație am constatat că dezvoltasem o anumită intoleranță la acest produs.

Și în timpul studenției și după aceea la serviciu beam zilnic cafea, care în plus era de proastă calitate. De aceea frecvent am avut migrene care erau în mod cert legate de un astfel de consum (cu toate simptomele dureroase și adesea vomă).

Totuși consumam și atunci multe fructe și legume, iar după căsătorie calitatea hranei a crescut simțitor.

Totuși munca de ziarist de agenție era foarte stresantă și necesita activitate intensă și adesea sub presiune dimineața sau după-amiaza, dar și noaptea. Serviciul de noapte în special îl simțeam ca foarte obositor și stresant.

Simptomele ale bolii:

Cu câteva luni înainte de a deveni necesară intervenția chirurgicală, deci la începutul anului 2003, am început să am dereglări la defecație: la început perioade de constipație, iar ulterior defecație cu sângerări.

Pe plan psihologic, aceste fenomene au apărut și mai ales s-au agravat pe fondul unei situații de incertitudine legată de plecarea ( sau nu) a mea la un post diplomatic, după ce soția ajunsese deja în străinătate.

Din cauza unor neclarificări și neînțelegeri, eram menținut intr-o stare de încordare și nesiguranță. În afara de faptul că vreme de câteva luni am recurs din nou la o hrană improvizată.

O dată cu limpezirea situației legate de preluarea postului, am plecat în străinătate (Spania), dar deja simptomele (scaun cu sânge, constipație cronică) deveniseră tot mai grave. Astfel că m-am dus la un medic în Madrid, iar acesta a formulat un diagnostic care pur și simplu m-a (și ne-a) înfricoșat.

Mi s-a propus o intervenție chirurgicală urgentă în niște condiții pecuniare greu de îndeplinit.

După operația realizată la Spitalul Floreasca (București), dr. Lică mi-a explicat (în momentul când se știa rezultatul biopsiei) că în faza post-operatorie pentru un bolnav în situația mea, există două posibilități: fie acceptă chimioterapia, fie se îngrijește de vindecarea operației, dar trece la un regim de viață riguros.

Nu a elaborat prea mult pe această ultimă idee, dar am înțeles că era vorba să exclud băutura (nu am făcut-o niciodată), excesele de grăsimi, produsele congelate, dar și stresul, emoțiile puternice, etc.

Am optat pentru a doua variantă și am trecut la un regim și mai riguros de hrană corectă până am ajuns la excluderea aproape completă din meniuri a mâncărurilor cu carne, brânzeturilor și produselor din lapte, a zahărului, alimentelor cu aditivi, semipreparatelor etc.

Ajungând ulterior intr-o țară latino-americană (Peru), am profitat de ocazie și am consumat foarte multe fructe tropicale.

Aceasta a fost și o perioadă mai destinsă, care a însemnat și o implinire profesională, ceea ce mi-a transmis o stare generală bună, de mulțumire sufletească.

În toată perioada post-operatorie am făcut mai multe colonoscopii, toate arătând o evoluție bună a organelor ce fuseseră afectate.

Note speciale

În perioada post-operatorie și de convalescență, în București, am resimțit unmare confort psihic în faptul că fetele noastre, care locuiesc în Italia, au stat lângă mine și m-au încurajat, m-au ajutat. Prezența lor mi-a insuflat tărie și optimism.

Personal simțeam pur și simplu că, în pofida diagnosticului, eu o să mă vindec foarte repede, pentru că, imi spuneau că mai am multe lucruri de îndeplinit în viață. Deci am rămas foarte plin de speranță.

În perioada dinainte de operație au fost multe momente de îngrijorare sau spaime și am simțit și mai acut nevoia să mă îndrept cu gândul și cu rugăciunea către Dumneze. Iar înainte de operație am avut chiar un fel de moment mistic în care am simțit că rugăciunea mea este ascultată. Probabil că și acest sentiment m-a ajutat să mă instalez după aceea într-o stare de încredere și optimism.

IMPORTANT:

În această perioadă, am practicat zilnic mișcare și exerciții fizice (de regulă cam o jumătate de oră dimineața și tot atât după-amiaza). Plus deplasările zilnice pe jos.

De asemenea, mai cu seamă în ultimii ani, am consumat aproape în fiecare dimineață sucuri făcute în casă din diverse plante: pătrunjel, țelină, urzici, frunze de păpădie, lucernă, lobodă, etc., făcute în blender cu apă. De asemenea, supe nefierte, gen gaspacho, din zarzavaturi crude (sfeclă, roșie, castravete, dovlecel etc.)

Continuăm să mâncăm zilnic fructe, inclusiv sub formă de salată de fructe, dar și semințe (nuci, floarea-soarelui, dovleac, fistic crud, caju), precum și curmale, smochine, stafide, merișoare, etc.

În dieta noastră includem cel puțin de două-trei ori pe săptămână leguminoase (linte, fasole, năut, etc.) și cereale integrale. Totul bio/organic!

Din când în când preparăm mâncarea fără foc.

Încercăm să petrecem cât mai mult timp în aer liber și alternăm munca cu activități recreative (vizite la muzee, participări la teatre, expoziții, concerte etc.)

Cred că este importantă și socializarea: relaționare cu rude, prieteni, menținerea legăturii cu vechi cunoștințe sau prieteni din țară sau din străinătate.

Evoluție bună fără tratament, citostatice și nici radioterapie.

Cazul nr. 2

Istoric: (F)

Bolnava în vârsta de 34 ani a primit o lovitura în sânul drept, a luat antibiotice, la mai multe consultații s-a interpretat că ar fi vorba de un chist.

A consumat mult dulce.

A apărut galactoreea.

În această perioadă tatăl bolnavei a decedat.

În România se pune diagnosticul de carcinom malign la sânul drept și i se propune o intervenție chirurgicală. Cu rezultatul pleacă în Turcia.

Aici nu găsește nici o leziune.

A făcut radioterapie și de 8 ani nu a mai urmat nici un tratament.

Cazul nr. 3

Istoric: Zarco Markovici

Bolnav de sex masculin, vârsta de 32 ani. A descoperit un cancer și până în 2012 a fost tratat cu BEP.  A fost operat la Viena și a urmat cu BEP – alte cure de citostatice.

La Viena s-a găsit tumoră de testicul. În prezent nu mai are nimic.                                      Creșterea consumului mondial de țigări intr-un secol

Fumatul a luat un avant deosebit raspândindu-se în rândul maselor.

De exemplu, în timp ce americanii fumau în 1870, în medie, mai puțin de o țigară (0,36) pe cap de locuitor, acest număr a crescut la 1485 în 1930, pentru a ajunge la 4259 de țigări în 1965. Fără îndoială, un răsunător succes comercial, dar care a declanșat și o criză de sănătate fără precedent, cu mai bine de 100 de milioane de persoane decedate, în secolul XX, din cauza cancerului, a bolilor cardiovasculare și a bolilor pulmonare determinate de fumat. Iar această criză este departe de a se fi încheiat, deoarece folosirea tutunului continuă să crească cu aproximativ 6000 de miliarde de țigări care sunt fumate.

Studiu de : Prof. Univ. Dr. Chirilă Pavel, Dr. Popescu Ema Mădălina, Student Popescu Filip