De fapt titlul ar fi trebuit să fie „Statul stângist” ori „Statul de Stânga”, pentru că este vorba despre concepția Stângii (politice) despre stat. Doar că în clipa de față ”Stânga = (Neo)Comunism” este o realitate foarte clară. Și, prin urmare, mult mai ușor de înțeles. Pentru că, în fapt, dincolo de filosofări sterpe, Stânga se reduce, real, la Comunism (acesta este fie ținta, fie chipul de după mască al formelor de Stânga ce pretind a nu fi comuniste).
Rândurile mi-au fost inspirate din încercarea unui ziarist de a vorbi despre „statul minimal”. Persoana în cauză a început cu afirmația extrem de gravă (și tipică gândirii comuniste)
„Ca orice alt tip de stat, statul minimal este un furnizor de bunuri”.
Înainte de a replica la această afirmație, să redăm întregul paragraf din care face parte:
„Ca orice alt tip de stat, statul minimal este un furnizor de bunuri. El oferă tuturor cetățenilor săi două tipuri distincte de bunuri: protecție față de agresiunile care pot fi comise împotriva comunității tuturor cetățenilor săi și, pe de altă parte, protecție față de agresiunile care pot fi comise împotriva fiecărui cetățean luat ca individ distinct de toți ceilalți. Cu alte cuvinte, statul minimal își derivă legitimitatea din chiar dubla sa funcție de protecție: clasa tuturor indivizilor este protejată de agresiune cu ajutorul unei armate, iar indivizii, fiecare în parte, sunt protejați prin sistemul de legi și de tribunale, ca și prin serviciile de poliție.”
Acest text, inclusiv prima afirmație, constituie viziunea Stângii asupra statului și asupra raporturilor dintre Stat și cetățeni: contractul social.
Doar că totdeauna conceputul este prezentat ca un fel de realitate (evidentă), ca un „adevăr absolut”, și nu, așa cum este, ca viziune politică stângistă/comunistă (excepțiile de prezentare, extrem de rare, confirmă regula).
Repet aici realitatea și previn împotriva propagandei de Stânga:
Statul nu este „un furnizor de bunuri”, statul nu „oferă cetățenilor săi” nimic, statul nu deține armata, statul nu deține puterea legislativă, statul nu deține justiția, statul nu deține serviciile de poliție ș.a.m.d. decât în gândirea și practica politicianistă a Stângii, a Comunismului.
În realitate,
Statul este forma de (re)prezentare a comunității umane dintr-un anume loc, atât față de membrii săi, cât și față de oamenii și comunitățile din afară.
Prin membrii comunității se înțeleg atât oamenii, cât și comunitățile mai mici, care împreună alcătuiesc acea comunitate.
De pildă, județele și plaiurile românești vechi, ducatele sau voievodatele românești vechi, cnezatele sau jupanatele etc. sunt toate „țări” în limba română veche.
Atât în înțelesul de locuri (cu o anume încărcătură culturală, emoțională etc.), dar și în înțelesul de state.
Concepția Culturii Române Vechi, după care
O țară este alcătuită din multe țări, cea mai mică fiind familia.
este și singura concepție adevărată, naturală și coerentă asupra statului.
Ca o paranteză, merită observat că întemeietorii SUA (Părinții Fondatori) au căutat cea mai firească, adică cea mai naturală formă de stat. Menită să asigure maximul de demnitate personală și comunitară în paralel cu unitatea națională.
Ca rezultat, au creat o federație de state egale (indiferent de populație sau dimensiuni), în care au o mare libertate (de tip statal!) „orașele” (de multe ori cătune sau sate) și „comitatele” (county = comitat, adică teritoriul condus de un comite, după româna veche, sau conte astăzi). Repetăm faptul că „orașele” și „comitatele” americane au, conform Constituției SUA, o mare libertate de tip statal: au dreptul la propriile legi, fapt de multe ori privit strict anecdotic sau exotic, dar prea puțin înțeles ca semnificație profundă.
Ca și în cazurile americane și românești vechi (tradițional românești!), statul natural este însuși poporul. Este totalitatea obștilor, mici și mari, este numele dat exprimării publice a poporului. De pildă,
Armata și poliția sunt cetățenii în orice stat natural, în orice țară liberă.
Acolo unde forțele armate sunt ale unor structuri autonome față de voința populară avem o dictatură, o tiranie, un despotism. Acestea pot fi într-o fază de început, de uzurpare, adică de preluare vicleană, ascunsă, treptată, a puterii de la popor către mafia numită „stat”. Sau pot fi într-o fază avansată, în care mafia tâlharilor numiți „funcționari de stat și politicieni” a preluat deja puterea de la cei pe care ar trebui, teoretic, să îi reprezinte.
În orice țară liberă, în orice stat liber, cetățenii sunt înarmați (și liberi să se înarmeze).
Prin contrast,
În orice dictatură cetățenii sunt dezarmați iar puterea armată aparține strict dictatorilor.
O altă deosebire clară, evidentă, absolută, între statul natural și statul comunist este impozitul/taxa pe proprietate.
O proprietate nu poate fi impozitată sau taxată, pentru că atunci nu mai este proprietate, ci un bun închiriat (arendat).
Altfel spus,
Într-un stat liber nu există impozit sau taxă pe proprietate; proprietarul este stăpânul proprietății sale.
Prin contrast,
Într-un stat comunist, dictatorial, sclavagist, există taxe și/sau impozite pe așa-zisele proprietăți, care sunt astfel însușite de „stat” (= mafie), „proprietarii” devenind chiriași sau arendași ai acelor proprietăți.
Este mai mult decât de la sine înțeles că o proprietate în sine nu poate fi subiectul unor taxe; taxele se plătesc pentru servicii primite, iar pentru simpla existență nimic și nimeni nu poate fi considerat ca primind un serviciu. Cu excepția situației în care cineva (= statul tâlhăresc) se substituie lui Dumnezeu, Dătătorul de viață!
Este mai mult decât de la sine înțeles că o proprietate în sine nu poate fi subiectul unor impozite: existența impozitului pe proprietate anulează dreptul de proprietate (și îl transformă într-un drept de chirie/arendă).
Toate aceste principii și realități pot fi constatate factual: într-o privire asupra formelor vechi de stat sau țară. La Români, dar și la celelalte popoare.
Sau printr-o cercetare deschisă, obiectivă, științifică, asupra principiilor fondatoare ale Statelor Unite ale Americii. Părinții Fondatori ai SUA au revenit la principiile naturale, la statul natural, pe cât le-a fost cu putință.
Pr. Dr. Mihai-Andrei Aldea
P.S. Dacă am vorbi de stat în afara cetățenilor (ceea ce deja înseamnă că nu mai este stat natural!), am putea, cel mult, să vedem statul ca prestator de servicii pentru cetățeni. În niciun caz statul nu este și nu a fost vreodată „furnizor de bunuri”, așa cum nu a fost niciodată „producător de bunuri”. A pretinde că statul este furnizor de bunuri este la fel de (i)logic cu a pretinde că vânzătorul de la magazin este furnizor de bunuri. Totuși apare această pretenție, că statul ar fi furnizor și chiar producător de bunuri, pentru că pretenția justifică tâlhărirea cetățenilor.
Funcționează aici extrem de bine o strategie bipolară ori schizoidă a Comunismului: cea ce și când convine mafiei este al poporului, ceea ce și când convine mafiei este al statului.
De exemplu, hotărârile („deciziile”) sunt luate de tâlhari (= funcționarii de stat și politicienii statului comunist), dar vina pentru rezultate este atribuită poporului. Un exemplu simplu și recent este cumpărarea produselor „medicale” de extrem de proastă calitate zise „vaccinuri Pfizer”; o „decizie” a unor funcționari și politicieni ai statului tâlhăresc, pe care trebuie să o plătească cetățenii.
Se poate vedea astfel că statul nu „furnizează bunuri”, că nici nu are de unde: tot ce deține statul este furat de la cetățeni.
Iar apoi statul „vinde cetățenilor” ceea ce a obținut de la ei!
Această schemă tâlhărească este esența statului comunist.
Autorul are o optică interesantă și, în general, are dreptate.
Cu mențiunea că se poate vorbi despre statul natural vs statul dictatorial sau oligarhic, nu vs statul comunist.
Nu tot ceea ce este natural este comunist. Cât despre aberația comunistă, telul ei ultim este desființarea statului, după ce teoretic populația va împărți bunurile și serviciile în mod egal și vor continua să coopereze fără a fi obligați dar și fără a exista o economie de piață. Comunismul vrea un soi de comună primitivă la scară largă, o distopie aberantă.
@Radu
-ne retinem
da sa stii ca ti-am acorda nishte injuraturi
d-alea perene.
Maxtor cand nu ai argumente sunt bune si injuraturile si urletele “d-alea perene” :))
Interesantă utopie, izvorâtă din mintea unei persoane plătită de stat
Un hohot de răs, Sfinția Ta! 🙂
Iată ce zice Karl Marx:
„Communist Manifesto (Chapter 1)
Marxists Internet Archive
https://www.marxists.org › archive › marx › works › c…
The executive of the modern state is but a committee for managing the common affairs of the whole bourgeoisie. The bourgeoisie, historically, has played a …”
Și o dedicație pentru Sfinția Ta, de la Upton Sinclair:
„“It is difficult to get a man to understand something, when his salary depends on his not understanding it.”
― Upton Sinclair, I, Candidate for Governor: And How I Got Licked ”
Marx vorbeste in manifest de executivul statului modern. In textul parintelul Aldea e vorba de statul comunist.
Probabil aveți dreptate. Numai că, de 34-35 ani, statul „comunist” e cam departe – acesta-i mai degrabă democrat, iar Sfinția Sa ar face bine să-i dea atenția cuvenită (cât mai e timp).
Iată-l pe vestitul prof. Richard D. Wolff, economist marxist (american – și oarecum de Stânga, dar nu chiar radical), care v-o spune AZI pentru a n-a oară: democratizarea întreprinderii!
https://www.youtube.com/watch?v=SAByukA-nIA
Zice că nimeni n-a făcut-o încă (nici URSS, nici China, nici alții – dar nu spune de ce!).
Pentru informarea părintelui, cum vede Stânga problemele. Încă nu s-a ridicat niciun român să-i dea replica!
Un text bineintentionat, dar naiv. Concluziile sunt false pentru ca textul este contaminat de ideologia neoconservatoare/neoliberala/libertariana care este globalista. Impozitele si taxele nu sunt un furt, doar cand sunt nelegitim de mari. Statul cu institutiile sale administreaza societatea, astfel ca are nevoie de bani ca sa o faca. Acesti bani sunt luati din taxe. Fara taxe nu ar mai putea functiona nici un stat. Teza “statului minimal” e o teorie libertariana care pleaca de la minciuna neoliberalului globalist Ludwig von Mises si a discipolului sau Milton Friedman care spuneau ca piata libera se autoregleaza de la sine. Este fals, nimic nu se autoregleaza de la sine. E ca si cum ai spune ca un meci de fotbal nu are nevoie de arbitru, ca jucatorii se descurca singuri. Fara arbitru s-ar manca intre ei. Statul politic este singurul arbitru, si deci singurul garant al pietei libere, cu conditia sa nu intervina si sa impuna actiuni socialiste centralizate care afecteaza miscarea libera a produselor. Adevarul e ca capitalismul poate supravietui chiar daca statul isi baga coada mai mult, China contemporana e cel mai bun exemplu. Oricum, statul nu trebuie sa fie maximal, pentru ca ar sufoca cetateanul, dar nici minimal pentru ca atunci spatiul vital lasat liber este ocupat de corporatiile transnationale. Deci, un stat minimal duce la corporatii maximale cum se intampla in occident de decenii, unde statele politice au devenit servitoarele locale ale imperiului corporatist al bancherilor de pe Wall Street si din City. Neocomunismul globalist are la baza corporatia economica transnationala, nu statul politic. Cele 200 de mari corporatii globaliste sunt interconectate si dirijate de sistemele bancare de pe Wall Street si din City. Olavo de Carvalho il numea “consortiul globalist”. Statele occidentale pun biciul corect politic pe cetateni pentru ca primesc ordine si bani de la corporatii si ONGuri finantate de aceste corporatii. Avem nevoie de un capitalism suveranist care sa incurajeze puterea economica a statelor nationale si autonomia lor politica si economica. Adica atat economia nationala statala care poate produce, cat si interprinzatorii nationali in special mici si mijlocii, ca sa avem o clasa de mijloc viguroasa. Trebuie promovat protectionismul economic, sa cumparam de la firmele romanesti si sa boicotam marile corporatii. Teoria statului organic dezvoltata de Eminescu, dupa ce a audiat cursurile lui Eugen Duhring, cel mai mare economist din lume in vremea lui, a fost dezvoltata mai departe de Mihail Manoilescu in perioada interbelica. Portugalia si Brazilia au adoptat aceste idei si au evoluat economic spectaculos. Noi suntem dresati cu neoconservatorism de 30 de ani de intelectualii de la GDS si economia romaneasca a disparut, nu avem clasa de mijloc si vom da faliment in curand. Corporatiile controleaza totul. Statul roman e asa de minimal ca nu mai exista.
Statul nu numai ca poate produce si el valoare economica, insa pot colabora factorii economici statali cu sectorul privat. In SUA, in perioada exploziei economice, statul politic si corporatiile private au facut afaceri impreuna, deci unde e “statul minimal”? In Romania anilor 30 cel mai de succes industrias roman Nicolae Malaxa avea multe afaceri cu statul roman din care au castigat enorm amandoi. Biografia lui Malaxa ar trebui cunoscuta de toata lumea. E un model de succes spectaculos in spiritul teoriilor economice ale lui Eminescu. Statul organic national si suveran.
-ne-am putea intreba:
cine condamna la moarte IN MOD LEGITIM in USA?
-evident ca doar juratzii respectivi!
nu credem ca multi “de dreapta ” gandesc diferit de cei de stanga,
poate doar extrema dreapta sa banuie(!) ca exista ceva SI MAI LA DREAPTA!
chiar si in ipoteza “contractului social” asa numitul “stat” -adunatura de banditzi binecunoscuta-
tot fraudeaza pe pretextul “furnizarii” in modul cel mai talharesc posibil
prin “imprumuturi externe” de capital si sclavi,
vezi coloratzii stramutati si colonizati deja.
nu tinem mortish sa spunem daca fascismul si nazismul au fost “de drepta”
la modul cel mai bolshevic posibil le-au furnizat “contractantilor”
un razboi care pare a nu se mai termina!
-nu au fost “de drepta” pur si simplu pt. caparadigma stanga-dreapta e o falsa impartire,
e o productie bolshevica, un mod de a gandi in cerc vicios;
stanga-dreapta nu e decat o boala sociala si atata tot..
mai clara era situatia in care “statul” apuca cu japca,
“armata te face barbat”
pt. a “furniza securitate” cum spun toti dobitocii….cand Statul răpea barbati!
Propaganda neoconservatoare ne incurajeaza sa uram statul roman ca “o adunatura de banditi”. “Pesedistii fura”, “Romania e un stat esuat”. In acelasi timp, suntem dresati sa idolatrizam corporatiile transnationale si sistemul de civilizatie globalist. De la a critica punctual politicienii corupti pana la a uri isteric clasa politica in ansamblu si statul politic roman cu toate insitutiile lui e o distanta mare. Ura romanilor fata de propria tara i-a neutralizat in rezistenta fata de corporatiile globaliste.
Maxtor textul tau e plin de exagerari si afirmatii fara sens.