În dimineața zilei de 13 iunie 2025, Israelul a lansat un atac aerian de amploare asupra Iranului, vizând în principal infrastructura nucleară și militară, dar și capitala, Teheran.
Această operațiune, denumită neoficial „Rising Lion” de surse israeliene, a marcat o escaladare semnificativă a tensiunilor dintre cele două state, pe fondul preocupărilor legate de programul nuclear iranian.
Atacul a generat reacții puternice la nivel internațional, inclusiv din partea Statelor Unite, prin vocea secretarului de stat Marco Rubio, și a Rusiei, care a condamnat escaladarea dintre cele două țări.
Potrivit surselor internaționale, inclusiv Associated Press, The Times și Nour News, atacurile israeliene au început în jurul orei 3:00 dimineața (ora locală a Iranului) și au vizat multiple obiective strategice, printre care:
Instalații nucleare din Teheran, Natanz și Isfahan, inclusiv principala uzină de îmbogățire a uraniului de la Natanz.
Un centru de comandă al Gardienilor Revoluției, despre care presa iraniană sugerează că ar fi fost ținta unui atac care l-a ucis pe generalul Hossein Salami, șeful Gărzii Revoluționare.
Baza militară Shian, arsenalul de rachete de la Bid Kaneh și alte instalații militare din orașe precum Kermanshah și Arak.
Armata israeliană (IDF) a confirmat că operațiunea a implicat aproximativ 200 de avioane de luptă și a vizat „zeci de obiective asociate programului nuclear iranian”.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că atacul a fost un „punct decisiv” pentru securitatea Israelului, susținând că „Iranul are suficient uraniu îmbogățit pentru a produce 15 bombe nucleare în doar câteva zile” și că loviturile au vizat „principalii oameni de știință iranieni care lucrează la construirea bombei”.
În Israel, a fost instituită starea de urgență, cu închiderea școlilor și companiilor, în așteptarea unui posibil contraatac iranian.
Televiziunea de stat iraniană a raportat pierderi semnificative, inclusiv moartea generalului Mohammad Bagheri, șeful Statului Major al forțelor armate iraniene, și a altor oficiali de rang înalt, precum și a doi oameni de știință nucleari. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a promis o „pedeapsă severă” pentru Israel, în timp ce Iranul a lansat peste 100 de drone către Israel ca prim răspuns.
Reacția Statelor Unite: Poziția lui Marco Rubio
Statele Unite, prin secretarul de stat Marco Rubio, s-au distanțat rapid de atac, calificându-l drept o „acțiune unilaterală” a Israelului. Într-o declarație oficială, Rubio a subliniat:
„Israelul a luat măsuri unilaterale împotriva Iranului. Nu suntem implicați în atacurile asupra Iranului, iar prioritatea noastră principală este protejarea forțelor americane din regiune. Iranul nu ar trebui să vizeze interesele sau personalul SUA”.
Rubio a adăugat că Israelul a informat Washingtonul în prealabil, invocând necesitatea autoapărării, dar a insistat că SUA nu au oferit asistență directă.
Totuși, un oficial israelian citat de Jerusalem Post a contrazis parțial declarațiile lui Rubio, afirmând că „a existat o coordonare deplină și completă cu administrația SUA”, inclusiv prezentarea de dovezi privind progresul Iranului către obținerea unei bombe nucleare.
Această contradicție sugerează o posibilă divergență între narativele oficiale ale celor două state, ceea ce ar putea complica relațiile bilaterale.
Președintele SUA, Donald Trump, a reiterat poziția lui Rubio, declarând pentru Fox News că SUA nu au fost implicate, dar că știau despre atac în avans. Trump a exprimat speranța că Iranul va continua negocierile pentru limitarea programului său nuclear, avertizând că „Iranul nu poate avea o bombă nucleară”.
Rusia condamnă
Rusia este îngrijorată de escaladarea bruscă a tensiunilor dintre Israel și Iran și o condamnă, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru mass media.
„Rusia este preocupată de evoluții și condamnă această escaladare bruscă”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Potrivit acestuia, Ministerul de Externe al Rusiei va emite în curând o declarație detaliată privind situația, la indicațiile președintelui Vladimir Putin.
Peskov a clarificat, de asemenea, că Putin primește rapoarte în timp real despre evenimente.
„Președintele Putin primește rapoarte în timp real despre evoluțiile din regiune prin Ministerul Apărării al Rusiei, Serviciul de Informații Externe și Ministerul de Externe”, a menționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Reacția Chinei
China a exprimat o „profundă îngrijorare” față de atacurile aeriene ale Israelului asupra instalațiilor nucleare și militare iraniene din dimineața zilei de 13 iunie 2025, avertizând asupra „consecințelor grave” ale escaladării conflictului.
Într-o declarație oficială a Ministerului de Externe al Chinei, postată pe rețeaua X, Beijingul a condamnat acțiunile Israelului, subliniind că acestea „pot duce la conflicte extinse în regiune” și pot submina stabilitatea Orientului Mijlociu.
Purtătorul de cuvânt al ministerului a reiterat poziția tradițională a Chinei, cerând „tuturor părților implicate să dea dovadă de calm și reținere” pentru a evita o escaladare suplimentară. China a făcut, de asemenea, un apel către comunitatea internațională, în special către „marile puteri influente”, să joace un rol constructiv în menținerea păcii regionale.
Declarația nu a nominalizat direct Statele Unite, dar contextul sugerează o critică implicită la adresa sprijinului american pentru Israel.
Israelul a atacat Iranul.#război #război #programnuclear #obiectivemilitare #Iran #război pic.twitter.com/piZ9A9EU27
— Tatiana (@taniusic34) June 13, 2025
Israel launched widescale strikes against Iran, targeting nuclear facilities, ballistic missile factories and military commanders, saying this was the start of a prolonged operation to prevent Tehran from building an atomic weapon https://t.co/JzEiOKYhAf pic.twitter.com/D9ziwp5F7j
— Reuters (@Reuters) June 13, 2025
