Oare dincolo de privirea nătângă și de fâstâceala asta permanentă ce-o fi? Dincolo de ticuri, zâmbete de nucă-n perete și fraze des întrerupte de aparente căderi pe gânduri… oare o fi vreun gând? Că 3,5+1,5= 5 știm și noi, dar ăsta nu e gând, analiză nici atât, ci o ridicol de simplă și automată operație de matematică.
N-au trecut nici două săptămâni de la înscăunare, că răcnetul de geniu al Carpaților s-a și năpustit să facă ordine. Pe planetă, gen. Să-i pună cu botul pe labe pe americani, pe ruși, pe Rutte ăla și pe alți fraieri care au refuzat să semneze, ca proștii, la Vilnius…
Faza îmi amintește de un banc vechi cu milițieni, în care șeful de secție își trimite subalternii la un concert de muzică de cameră, să vadă lumea că sunt cultivați. „Să mai zică careva că suntem proști! Din toată sala aia numai noi am dansat”, se lăuda a doua zi la tov-șef unul dintre milițieni… Așa că hai cu Ucraina în NATO, că s-a pus Mucea cu toată greutatea semnăturii pe chestiune!
Urmează o ședință de CSAT cu niște demisionar-interimați de-o lună, probabil ca fulgerul de la Vilnius să fie captat și transformat în energie pură și suficientă pentru toate legăturile, fie ele în serie sau în paralel. Nu-i bai că pentru asta nu-mi vine niciun banc- faza e de banc în sine.
Și răcnetul de geniu continuă să inunde, demiurgo-matematic, Carpații: se negociază dur și meticulos măsuri și reformă, țopăind cu grație din fantezia de specialist în finanțe, în cea de expert în fonduri europene și înapoi, cu pas apăsat, în cea supremă, de tată-salvator-atoate-olimpismele-cunoscător.
La masă sunt tot ăia care au dat de pământ cu economia în ultimii ani. Nu-i nimic, în basmele din care a fost plămădit marele geniu, lupul își schimbă și năravul odată cu blana, poartă scufiță roșie în suflet, iar balaurilor le cresc capete geniale și pline de bune intenții în locul celor care au sfâșiat economia și societatea…
Așa că, în mod sigur, nu vom fi salvați doar de război semnând pentru intrarea în NATO a Ucrainei aflate în război… ci ultra-salvați dacă privatizăm Hidroelectrica, Romgaz, Salrom sau CEC și dacă stingem orice urmă de pâlpâire economică autohtonă, cu niște măriri de TVA, de impozit pe profit și dividende sau ce le-o mai trece prin cap…
Oameni buni, dincolo de sarcasm, mă tem că nu e nici urmă de gând sau empatie în spatele zâmbetelor nătângi, a ticurilor și aparentelor căderi pe gânduri!
Ci doar automatisme. Dansăm, pe rapid-înainte, cu lupii: cred că tocmai d-aia a fost înscăunat, pentru ca loviturile de grație pregătite României să aibă la execuție marioneta perfectă. Una senină, care nici măcar nu înțelege ce face. Și care, în mod cinic, poate fi chiar disculpată apoi, din vreo parafă medicală și-un ridicat din umeri: ce să-i faci, l-a vrut poporul…
Articol apărut inițial pe Demnitatea și preluat cu acordul autorului























Lamentația ”în Polonia s-a putut, la noi nu” devine obositoare. La fel ca argumentul ”și președintele polonez a fost golan în tinerețe”. Pe mine nu mă deranjează că Simion e golan. Au existat și golani de anvergură, și golani fermecători. Mulți scriitori și pictori au fost golani. Villon și Caravaggio chiar borfași. Mă deranjează că Simion e neam prost. E un țăran de oraș. E lipsit de umor. Nicușor mai și zâmbește. Inclusiv la dezbateri. I-a dat o replică de un cuvânt lui Simion (”exact!”), i-a râs în față după ce galeriotul a spus ”mă pricep mai bine decât dumneavoastră la aruncat vorbe”, iar Georgică nu s-a prins de poantă. Simion e încruntat și lipsit de finețe ca băieții de teren ai lui Zelea Codreanu. Eu am vrut să stau acasă în turul doi, după ce în primul îl votasem pe Crin Antonescu. Dar m-au scos să votez împotriva lor abrazivul Simion și celălalt obtuz care spunea hapciupaleli despre daci și ar fi vrut să fie premier. Comparația cu Polonia e o tâmpenie. Simion și Georgescu puteau fi președinte și secretar de partid doar la un C.A.P ceaușist, pentru că nu sunt licee în sate. Pe vremea lui Carol al Doilea și din 1965 până în 1989, Simion n-ar fi ajuns între primii 1000 de naționaliști ai României. Nici cu discursul, nici cu ghioaga.