Sorin Cîmpeanu: Schimbăm legile educației pentru că societatea percepe drept învechit sistemul de învățământ

Ministrul Sorin Cîmpeanu a afirmat, luni, că unul dintre argumentele pentru care s-a propus schimbarea legilor educației este faptul că societatea percepe sistemul de învățământ drept „unul învechit”, iar noile prevederi pornesc de la nevoile elevului identificate pe parcursul a peste șase ani de consultări în cadrul proiectului „România Educată”, relatează Agerpres.

„Schimbăm pentru că ne dorim o educație de calitate, responsivă și suportivă, iar acest lucru necesită o reformare sistemică și curriculară, o mentalitate, o conduită și, nu în ultimul rând, o atitudine proactivă. Schimbăm pentru că vrem să susținem în egală măsură excelența și echitatea.

Schimbăm pentru că trebuie să avem un fundament pentru redarea prestigiului și demnității profesiei de dascăl, inclusiv printr-o salarizare motivantă care să fie cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie, încă de la debutul în carieră.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Avem nevoie de absolvenți autonomi, de absolvenți care să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor și să gândească critic, de absolvenți care să caute soluții creative și nu bazate pe șabloane la problemele pe care le întâmpină societatea, de absolvenți care să fie antreprenori sau să muncească eficient și să plătească impozite și taxe în România, astfel încât banii investiți în educație să se întoarcă în sistemul de învățământ și în alte servicii publice. Avem nevoie de absolvenți care să producă bunăstare, să aibă capacitatea de a face acest lucru în mod inovativ, orientat spre viitor și nu doar reproducând tipare existente.

Schimbăm pentru că profesorii sunt nemulțumiți de programe și de lipsa lor de libertate în crearea de conținuturi adaptate la nevoile clasei și ale copiilor cu care lucrează. Schimbăm pentru că liceenii sunt nemulțumiți că nu este posibilă o mai mare autonomie în alegerea disciplinelor de care sunt interesați, discipline care le-ar permite o specializare mai mare la acest nivel, în funcție de interesul lor și de planurile de viitor.

Schimbăm pentru că relevanța învățământului profesional pentru piața muncii a fost contestată, pe bună dreptate, pentru că școlile profesionale/ liceele tehnologice funcționează pe modele învechite, fără o colaborare suficientă cu mediul economic.

Schimbăm pentru că elevii trebuie să aibă acces la un traseu educațional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor, care să poată identifica talentele și aptitudinile de la o vârstă cât mai fragedă și care să îi orienteze spre atingerea potențialului maxim.

Pentru a răspunde tuturor acestor provocări, noile legi pornesc exact de la nevoile elevului, identificate pe parcursul a peste șase ani de consultări în proiectul «România Educată». Și aici vorbim nu numai de nevoi educaționale!

Vorbim și de nevoi socio-emoționale, de nevoia de incluziune școlară, de nevoia de desegregare, de nevoia de confort și siguranță în spațiul școlar, de nevoia de a fi acceptat necondiționat și valorizat tocmai prin respectarea particularităților de vârstă și individuale, astfel încât elevul să fie beneficiarul unei educații individualizate urmărite printr-un instrument psihopedagogic de monitorizare și progres: portofoliul educațional”, a declarat ministrul Cîmpeanu.

Economistul Bogdan Glăvan se numără între cei care critică reformele din învățământ anunțate de ministrul Sorin Cîmpeanu. Profesorul universitar consideră că aceste legi vor diminua motivația elevilor de a învăța și aruncă învățământul românesc în zona bolșevică a anilor 50 ai secolului trecut.

„Părerea mea este diferită: legile educației reprezintă o formidabilă lovitură dată interesului pentru învățare. DACĂ BACALAUREATUL E ACELAȘI PENTRU TOȚI ȘI NIVELUL DE DIFICULTATE ESTE EXTREM DE SCĂZUT, ATUNCI DE CE AR MAI ÎNVĂȚA CINEVA??

De exemplu, dacă subiectul la matematică va fi formulat pentru a fi rezolvat de cei care au făcut matematică doar în primii doi ani de liceu, pentru ce să mai învețe restul lumii matematică?

Dacă examenul de bacalaureat va condensa într-o singură probă subiecte din toate materiile principale dar LA NIVEL DE DIFICULTATE SPECIFIC UNUI STUDIU DE 1 ORĂ PE SĂPTĂMÂNĂ, de ce s-ar mai strădui cineva să învețe serios matematică, română, fizică, biologie, istorie etc.?

Am văzut reacția generală: ne întoarcem la anii 1990. Nu, nu-i așa. În anii 1990 nu aveam licee universale și Bac identic pentru toți! Legile lui Iohannis reprezintă un regres în bezna experimentelor bolșevice, nu în anii 90!”, a spus acesta.

Reamintim că printre multe alte schimbări experimentale pentru școala românească, Sorin Cîmpeanu a propus o probă unică la Bacalaureat, în care examenul să fie de tip grilă, la calculator.