Vă prezentăm o analiză despre situația din Kosovo, realizată de Institutul International pentru Orientul Mijlociu și Studii Balcanice (International Institute for Middle East and Balkan Studies IFIMES), organizație cu sediul la Ljubliana, Slovenia.
IFIMES este un partener instituțional pentru numeroase instituții și organizații de cercetare din lumea întreagă, inclusiv din România.
Este fezabilă o „rezistență sârbă” în Kosovo?
Numeroase întâlniri multilaterale au avut loc pentru a discuta situația din Kosovo. Recent, Summitul Comunității Politice Europene a avut loc la Granada. Kosovo a fost în atenția discuțiilor, cu toate că doar declarativ, deoarece nu s-au luat măsuri substanțiale pentru a depăși criza existentă și a reduce tensiunile. Viitorul Summit al Procesului de la Berlin din Tirana este puțin probabil să producă o soluție pentru Kosovo, deoarece Germania este în principal parte a problemei din Kosovo, mai degrabă decât parte a soluției.
Escaladarea crizei din Kosovo a culminat cu un incident armat izolat în orașul Banjska la 24 septembrie 2023, în care un grup de sârbi locali s-au confruntat cu poliția din Kosovo. Ceea ce se știe în prezent este că fostul vicepreședinte al Listei Sârbe (partid politic din Kosovo), Milan Radoicici, și-a recunoscut prezența în Banjska cu un grup de persoane. Conform declarației sale, intenția sa a fost de a încuraja „populația sârbă din acea regiune să ofere rezistență terorii zilnice la care sunt supuși”. După conflictul de la Banjska, un ofițer de poliție din Kosovo și trei sârbi au pierdut viața. De atunci, guvernul kosovar a cerut constant sancțiuni împotriva Serbiei, acuzând-o de complicitate în atacul asupra poliției din Kosovo. Pe de altă parte, KFOR a respins în mod repetat posibilitatea de a-și „asuma atribuțiile poliției” de la poliția din Kosovo. În acest moment, reprezentanții UE, SUA, precum și KFOR și EULEX, au afirmat intenția lor de a aștepta rezultatele anchetei înainte de a lua măsuri sau de a lua în considerare măsuri potențiale față de Belgrad.
Tensiunile din nordul Kosovo au crescut în urma alegerilor locale extraordinare desfășurate în patru municipalități cu majoritate sârbă (Mitrovica, Leposavić, Zvečan și Zubin Potok), care au fost boicotate de populația sârbă și de partidul politic conducător, Lista Sârbă (Srpska Lista). La conducerea municipalităților în care majoritatea etnică este sârbă, au fost numiți primari de etnie albaneză.
Ulterior, comunitatea internațională a recunoscut că sprijinul acordat alegerilor locale extraordinare ilegale din patru municipalități cu o populație predominant sârbă și numirea de primari de etnie albaneză în comunitățile sârbe a exacerbata criza existentă și a destabilizat situația din Kosovo.
Este fezabilă „rezistența sârbă” în Kosovo?
Situația din Kosovo este umbrită de intensificarea conflictului din Ucraina, evenimentele din Nagorno-Karabah și operațiunile militare ale Hamas (Al-Aqsa Storm) îndreptate împotriva Israelului. Deosebit de îngrijorătoare este situația politică și de securitate din Balcanii de Vest, care se află într-o stare foarte precară de la încetarea ostilităților armate. Comunitatea internațională a făcut numeroase mișcări eronate și nepotrivite, nu numai în Kosovo, ci și în Bosnia și Herțegovina, unde se anticipează o escaladare ulterioară. Eforturile Uniunii Europene de a facilita dialogul nu au dat rezultate. Misiunea eșuată a EULEX și desfășurarea nejustificată a unităților specializate ROSU în comunitățile sârbe din nordul Kosovo au generat tensiuni care au potențialul de a escalada într-un conflict armat mai semnificativ dacă nu sunt temperate. În comparație, tensiunile s-au intensificat în mod similar în Gaza, unde cel mai de dreapta guvern din istoria Israelului a adoptat măsuri represive împotriva populației locale, ignorând rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU și acordurile acceptate. Având în vedere această situație, se pot face paralele cu Kosovo, iar metafora Kosovo drept ‘Israel european’ nu este folosită în mod întâmplător, cu populația sârbă locală asumând rolul palestinienilor. Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU este suspendată și, chiar dacă misiunea ONU (UNMIK) funcționează în mod formal și continuă să prezinte rapoarte regulate semestriale Consiliului de Securitate al ONU, ea nu se implică în punerea în aplicare a Rezoluției 1244. Un raport asupra situației privind Kosovo, programat să fie prezentat Consiliului de Securitate al ONU la 18 octombrie, probabil va fi pregătit mai bine de numeroase organizații neguvernamentale care activează în regiune, deoarece UNMIK, în forma sa actuală, nu mai găsește justificare pentru prezența sa în Kosovo.
Analiștii au ridicat preocupări cu privire la posibilitatea escaladării situației. O noutate recentă este numirea generalului turc Özkan Ulutaș în funcția de comandant al misiunii NATO/KFOR, cu mandatul de a asigura securitatea pe întreg teritoriul Kosovo. Desfășurarea unităților speciale ale Poliției din Kosovo (ROSU) în nordul Kosovo este nepotrivită, deoarece amplifică tensiunile și inflamează situația, deoarece componența lor nu se aliniază cu structura etnică a populației din nordul Kosovo. Mai mult, KFOR ar fi putut, de asemenea, să demonteze orice blocaje rutiere potențiale. Este imperativ să se evite un dezastru de imagine a comunității internaționale, în special al UE, pentru a menține pacea și a-și păstra credibilitatea, care, din cauza unor acțiuni ale sale, devine tot mai mult o parte a problemei în Balcanii de Vest, inclusiv Kosovo. Eșecul de a face acest lucru nu exclude posibilitatea și impune precauție în ceea ce privește inițierea ‘rezistenței sârbe’, o reacție spontană a cetățenilor la condițiile insuportabile și nesustenabile existente.
Unde au dispărut peste 2,5 miliarde de euro din banii contribuabililor UE?
Credibilitatea Uniunii Europene în Kosovo a atins un nivel minim. Această scădere a reputației nu este atribuită intervenției administrației SUA în dialogul dintre Belgrad și Priștina, ci mai degrabă anumitor state membre care își deleagă emisarii pentru negocieri, ceea ce duce la contestarea autoritatea UE și subminează rolul său. În mod eficient Statele Unite dețin o poziție crucială în finalizarea dialogului, în special în faza care duce la un acord final. Se pune întrebarea pertinentă: mai are sens ca UE să continue rolul său de mediere în dialog, având în vedere că au trecut mai bine de un deceniu de la semnarea Acordului de la Bruxelles și că au fost realizate puține progrese? Un răspuns pragmatic ar sugera că UE și-a îndeplinit rolul de mediere în dialogul dintre Belgrad și Priștina și este necesar să se exploreze o soluție nouă și sustenabilă.
Rolul misiunii OSCE în Kosovo în organizarea alegerilor locale recente ilegale în patru municipalități din nordul Kosovo (Mitrovița, Leposavić, Zvečan și Zubin Potok) este minimizat, în ciuda contribuției directe la escaladarea situației. Se pune întrebarea: cine poartă răspunderea pentru facilitarea acestor alegeri locale ilegale, în special atunci când era evident că populația sârbă va absenta de la participare? În prezent, reprezentanții internaționali susțin organizarea unei noi runde de alegeri locale în nordul Kosovo. Având în vedere aceste acțiuni și schimbări rapide de poziție, nu este o surpriză că comunitatea internațională se confruntă cu un dezastru în Kosovo.
Forțele internaționale NATO/KFOR joacă un rol vital în asigurarea și menținerea securității în Kosovo. Cu toate acestea, au comis o eroare critică permițând în mod tacit desfășurarea unităților speciale ale Poliției din Kosovo (ROSU) în nordul Kosovo, o mișcare care nu ar fi trebuit să aibă loc fără autorizația explicită a KFOR și care a amplificat îngrijorările comunității sârbe. Unde este prezent KFOR, nu există nevoie de ROSU.
Până în prezent, Uniunea Europeană a risipit în mare măsură aproximativ 2,5 miliarde de euro din banii contribuabililor UE pe Kosovo. Având în vedere misiunea eșuată a EULEX, se pune întrebarea cine va fi tras la răspundere pentru cheltuirea unei sume atât de mari din fondurile contribuabililor UE.
Analiștii susțin că anumite state membre ale UE sunt în pericol de a repeta o eroare anterior comisă acum trei ani când au impus sancțiuni nejustificate Belarusului. La acea vreme, Belarus se afla relativ la distanță de Rusia, dar sancțiunile impuse de UE l-au împins în mod accidental în îmbrățișarea Rusiei lui Vladimir Putin. Există speculații că unele state membre ale UE intenționează să repete această greșeală în ceea ce privește Serbia și președintele său, Aleksandar Vucici, prin luarea în considerare a impunerii de sancțiuni. Astfel de acțiuni au potențialul de a atrage în mod ireversibil Serbia spre Rusia, ceea ce ar putea duce probabil la izolarea definitivă a Serbiei de UE. Acest lucru, la rândul său, ar putea semnala sfârșitul procesului de extindere al UE în Balcanii de Vest.
Violenta nu ar trebui să fie calea pentru rezolvare
Situația actuală din Kosovo nu poate fi privită în termeni de alb și negru, având în vedere complexitatea sa inerentă. Diverși actori contribuie la destabilizarea situației. Chiar și Bulgaria este activ implicată în Kosovo, căutând să-și afirme prezența în rândul bulgarilor autohtoni, în special în zona Gora și Dragaš, oferind cetățenie bulgară localnicilor și documente asociate, care le permit să trăiască și să lucreze în țările UE. Grupul țintă este format în special din etnicii Gorani, precum și din ceilalți locuitori din acea regiune.
Istoria se repetă în Kosovo, iar sârbii și albanezii și-au schimbat rolurile. În trecut, regimul lui Miloșevici a condus o represiune asupra populației albaneze, dar acum, situația s-a inversat.
Analiștii susțin că violența nu ar trebui să servească drept mijloc de rezolvare a situației nesustenabile, iar dezarmarea rezidenților din Kosovo este o necesitate. Estimările indică faptul că, în medie, fiecare locuitor din Kosovo deține o armă de foc. Acest lucru este o consecință a conflictelor armate recente, a tensiunilor permanente, a sentimentului de teamă predominant și a înclinației tradiționale atât a albanezilor, cât și a sârbilor pentru arme de foc, strâns legate de patrimoniul național și de afinitatea pentru arme. Dezarmarea populației nu ar trebui să fie supusă abuzului sau aplicată selectiv. Aceasta trebuie să se aplice tuturor locuitorilor din Kosovo, cu înființarea unui registru unitar pentru deținătorii de permise de port-armă, în conformitate cu standardele și regulamentele observate în țările dezvoltate. Prin urmare, este crucial să se evite un eveniment precum ‘Noul Banjska’ și potențialul iminent de un nou conflict în nordul Kosovo.
Aspirațiile lui Edi Rama pentru unificarea Albaniei cu Kosovo
Prim-ministrul albanez Edi Rama exprimă periodic aspirațiile sau eforturile sale către un proiect național Albania Mare, afirmând că obiectivul și ambiția carierei sale este unificarea Albaniei și Kosovo, negând orice interes personal. „Președinte al Albaniei și Kosovo?! Acest lucru nu este în planurile mele! Unificarea Albaniei cu Kosovo, da! Acesta este obiectivul,” a declarat Rama. Responsabilitatea revine acum autorităților din Pristina. Prin acțiunile și declarațiile lor, ar trebui să lucreze pentru prosperitatea Kosovo și a tuturor cetățenilor săi, promovând armonia interetnică și o societate inclusivă, în loc să inflameze și mai mult situația deja volatilă cu declarații care promovează unificarea Albaniei și Kosovo. Kosovo este deja supus măsurilor restrictive ale Uniunii Europene, impuse ca măsură de precauție, care au cauzat daune care depășesc jumătate de miliard de euro.
Analiștii cred că, prin acțiunile sale specifice, Edi Rama aduce prejudicii Kosovo în relațiile sale internaționale și domestice. Un rol similar îl are și ‘guralivul’ președinte al Kosovo, Vjosa Osmani, când cere Spaniei și Greciei, țări care nu au recunoscut independența Kosovo, să impună sancțiuni Serbiei, dorință întâmpinată cu râsete în cercurile internaționale.
Ideile și intențiile periculoase referitoare la unificarea Albaniei și Kosovo ar putea declanșa o reacție în lanț în regiune și ar putea incita noi conflicte. Calea către asigurarea păcii și stabilității în Kosovo depinde de punerea în aplicare cuprinzătoare a acordurilor semnate anterior și a înțelegerilor la care s-a ajuns.
Guvernul Kosovo profită de incidentul armat de la Banjska ca o oportunitate de a-și eluda obligațiile în ceea ce privește Acordul de la Bruxelles privind înființarea Comunității Municipalităților Sârbe (CMS) și organizarea de alegeri noi în nordul Kosovo, menite să readucă populația sârbă în cadrul instituțional.”
Sursa: Novinite