ACTUALITATEPriorități. MAE elaborează o „Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei,...

Priorități. MAE elaborează o „Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023”

MAE a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern intitulat „Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură”, rezultat al unor Consultări între diverse instituții, printre care Ministerul Public, Institutul Național pentru Magistratură, MAE, MAI, Avocatul Poporului, CNCD, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România – Elie Wiesel, precum și organizații precum Federația Comunităților Evreiești din România, Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului și B`nai B`rith, cunoscuta fraternitate evreiască.

Proiectul este avizat, printre alții, de Ion-Marcel Vela, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, Alexandru Florian, directorul INSHR-EW, Eduard Hellvig, directorul SRI.

Acest proiect apare în condițiile în care deja există o legislație foarte stufoasă în ceea ce privește acest fenomen: de la Ordonanța nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, la legea 217/2015 și cea mai recentă, Legea nr. 157/2018 care printre altele, pedepsește cu închisoarea „promovarea în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite”.

Autorii Strategiei motivează proiectul pornind de la amenințarea recrudescenței antisemitismului, precum și a extremismului și terorismului pe plan internațional, invocând anumite incidente violente din diverse state europene. Cu toate că admit că în România nu s-a atins acest grad de agresiuni antisemite, autorii consideră necesară Strategia pentru „prevenirea replicării în România a evoluțiilor negative înregistrate pe acest palier în alte țări”. Cu alte cuvinte, cel puțin sub acest aspect, inițiatorii Strategiei nu vor o țară ca afară. Tot în această secțiune, inițiatorii invocă, probabil drept circumstanțe care justifică o astfel de strategie, o serie de acte de vandalism, dar și radicalizarea  și proliferarea discursului instigator la ură pe rețelele de socializare. Este menționat și fenomenul de „auto-radicalizare” a unor cetățeni români expuși mesajelor „extremiste, radicale, teroriste” din mediul virtual.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

Cu toate acestea și cu toate că fac obiectul strategiei, autorii nu au reușit să ofere o definiție – cu atât mai puțin o operaționalizare – a ceea ce înțeleg prin „radicalizare” și „discurs instigator la ură”. În Codul penal există art. 369, despre „incitare la ură”, fiind practic același din Codul Penal comunist, singurul termen schimbat în Codul modern fiind cel de „instigare” (refolosit însă de autorii Strategiei).

Într-o altă secțiune a Strategiei, denumită „Definirea problemei”, inițiatorii enumeră „problemele care justifică” crearea proiectului. Printre acestea: deficitul de date statistice cu privire la fenomenele antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură; proliferarea în mediul online a teoriilor conspiraționiste și a știrilor false; colaborarea internațională a unor nenumite grupări care ar promova antisemitismul, radicalizarea și discursul instigator la ură cu scopul de a devansa statele care vor să combată aceste fenomene (așadar, autorii strategiei sunt îngrijorați de conspirația grupărilor antisemite, radicale și instigatoare la ură).

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Ghidul incorect politic –despre femei, sex și feminism, de Carrie Lukas  și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

Obiectivele specifice propuse în Strategie sunt: 1) asigurarea protecției „grupurilor vulnerabile” în fața antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură; 2) promovarea toleranței și „rezilienței” societății românești față de fenomenele precizate; 3) continuarea demersurilor internaționale pentru același scop enunțat.

Publicul țintă include elevii din învățământul pre-universitar, studenții, angajații instituțiilor publice și societatea civilă în general.

În ceea ce privește primul obiectiv enunțat, acesta este coordonat de MAI care va constitui un grup de lucru ce va standardiza procedurile de colectare a datelor privind „infracționalitatea motivată de ură” și va derula programe de îmbunătățire a procesului de înregistrare și identificare a acestora. INSHR-EW va avea un rol esențial în cadrul acestui obiectiv, fiind responsabil cu elaborarea unei „metodologii proprii de identificare și raportare a manifestărilor antisemite”, Institutul monitorizând sesizările și autosesizările privind aceste manifestări, investigațiile întreprinse și defalcarea lor pe județe. Tot în cadrul acestui obiectiv, INSHR-EW va coordona cercetări sociologice în comunitatea evreiască și cea națională pentru a evalua percepțiile privind amenințările ridicate de antisemitism, radicalizare și discursul instigator la ură.

Sunt prevăzute și programe de formare și pregătire profesională a ofițerilor și agenților de poliție pentru combaterea antisemitismului și celorlalte fenomene precizate. La nivelul Academiei Naționale de Informații, sub coordonarea SRI, INSHR-EW, Avocatul Poporului și CNCD, se va realiza o „evaluare a conținuturilor academice” specifice.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Evul întunecat, noua moralitate de Joseph Sobran și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

Obiectivul al doilea presupune: evaluarea programelor de învățământ din pre-universitar și universitar și elaborarea unor propuneri pentru modernizarea acestora în domeniile istoriei României, istoriei mentalităților, istoriei Holocaustului, istoriei comunismului, educației civice; evaluarea pregătirii profesionale a profesorilor care predau materii relevante pentru obiectivele Strategiei; înființarea unor programe de masterat și doctorat în domenii relevante. Instituțiile responsabile pe aceste axe sunt MEC, CNPPE, alături de INSH-EW, FCER, CNDC și altele. Sunt prevăzute, de asemenea, și elaborarea și promovarea unor Coduri de conduită pentru prevenția antisemitismului, precum și a xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură pentru universitățile din România.

Sunt menționate ca activități și elaborarea unor sesiuni de informare pe aceste teme pentru instituțiile culturale din România, „pentru a evita promovarea accidentală a unor personalități culturale legionare și fasciste”.

Acestea sunt doar o parte din acțiunile vaste care presupun implementarea acestei strategii care va fi evaluată periodic. Sunt obiective ambițioase, care presupun sesiuni de training și (re)educare a ofițerilor de poliție și a celor (viitori) din securitate, revizuirea metodologiilor de raportare a infracțiunilor motivate de ură, a programelor școlare, elaborarea de coduri de conduită specifice în universități, sesiuni de informare în instituțiile culturale etc. Față de aceste obiective ambițioase, care presupun fonduri și resurse publice apreciabile, enumerarea vagă și neconvingătoare a unor „probleme” generice, precizate vag, care ar trebui rezolvate de implementarea Strategiei, este de natură să atragă atenția. De asemenea, organizarea de sesiuni cu personalul instituțiilor culturale pentru a se evita, pe viitor, „promovarea accidentală” a personalităților culturale (sbl.n.) legionare și fasciste, poate ridica neliniști cu privire la măsura în care se vor mai putea organiza evenimente, de către respectivele instituții, despre, de pildă, Mircea Eliade sau Emil Cioran (foto), pentru a numi doar două vestite astfel de personalități.

Un rol important în toate aceste activități îi revine INSHR-EW, care, printre altele, va elabora metodologia identificării infracțiunilor antisemite și va monitoriza investigarea lor, în acest scop fiind prevăzută suplimentarea organigramei Institutului cu un post cu jumătate de normă.

Potrivit paginii oficiale a INSHR-EW, acesta are ca atribuții principale: a) desfăşoară proiecte de cercetare, de educaţie şi culturale, în ţară şi în străinătate, pe bază de contracte, pentru aprofundarea cunoaşterii fenomenului Holocaustului; b) achiziţionează sau primeşte ca donaţii orice mărturie, publicaţie ori document privind Holocaustul sau în legătură cu acesta; c) identifică, aduce în ţară şi conservă documentele privind Holocaustul din România, în original sau în copie, pe orice suport, răspândite în diferite ţări ale lumii; d) constituie o arhivă care să cuprindă publicaţiile, cărţile, colecţiile de reviste, ziare, manifeste şi alte înscrisuri care au legătură cu Holocaustul din România, alcătuind şi instrumente de lucru în domeniu; e) lansează proiecte de istorie orală, în scopul salvării memoriei istorice a Holocaustului; f) organizează manifestări ştiinţifice consacrate Holocaustului şi contribuie la reprezentarea cercetării naţionale în acest domeniu în întâlnirile ştiinţifice internaţionale; g) finanţează editarea, tipărirea şi publicarea de memorii, cărţi, studii, articole, corespondenţă, memorie fotografică şi video, colecţii de documente, albume fotografice referitoare la Holocaust; h) organizează şi sprijină realizarea de acţiuni cu caracter ştiinţific, social-cultural şi educaţional privind Holocaustul, pe bază de proiect; i) constituie un punct de referinţă şi de comunicare cu supravieţuitorii Holocaustului; j) contribuie prin expertiză la conservarea patrimoniului spiritual al comunităţilor din România afectate în perioada Holocaustului; k) iniţiază, prin Secretariatul General al Guvernului, şi avizează proiecte de acte normative în domeniul său de activitate. l) iniţiază acţiuni cu caracter cultural, ştiinţific, educaţional şi legal pentru protejarea memoriei victimelor Holocaustului; m) coordonează activităţile în vederea realizării unui muzeu de istorie al evreilor din România.

Reamintim că INSHR-EW a făcut presiuni asupra Patriarhiei Române, în mai multe rânduri, pentru a solicita ca Biserica să nu promoveze personalități precum Mircea Vulcănescu.

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul global și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume susținerea cauzei naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3media, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3media

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Cele mai populaR3 articole

Articole R3laționate

IMPORTANT

Fiți LEI pentru R3: Am strâns 12.851 de lei din 45.000,...

Dragi prieteni, aici o să vă țin la curent cu campania de donații pe care am început-o pe 1 iulie 2021 și care se termină...