EXCLUSIVITATE | MAE își asumă să promoveze pe plan internațional „drepturile LGBT”, inclusiv în rândul minorilor, fără acord parental | DOCUMENT

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat, într-un răspuns pentru R3media, că Ambasada României de la Budapesta a primit „instrucțiuni” de la București, astfel încât să se alăture demersului Ambasadei SUA de a condamna Ungaria pentru „legile și retorica politică, venită în contradicție cu principiile non-discriminării, legilor internaționale privind drepturile omului” și care „contribuie la stigmatizarea comunității LGBTQI+”.

În documentul trimis R3media de către Direcția Purtător de Cuvânt și Relații cu Mass-media, dar nesemnat sau asumat de vreo persoană, MAE mai afirmă că prin semnarea documentului respectiv, „se reiterează atașamentul părții române față de principiul nediscriminării, faţă de interzicerea tratamentelor inumane sau degradante și respectarea integrității fizice a fiecărui individ, în conformitate cu obligațiile asumate de România ca stat parte la Pactul ONU Internațional relativ la Drepturile Civile și Politice, la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”.

Mai departe, MAE invocă statutul de membru UE al României, „uniune întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților”.

În continuare, MAE afirmă că statul român „protejează și promovează drepturile omului, în plan intern și internațional, condamnând încălcarea acestora”. În opinia MAE, acțiunea sa este motivată de „caracterul democratic al societății românești, care trebuie să fie caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate”.

La întrebările R3media, „Care sunt „legile și retorica” din Ungaria care contribuie la „stigmatizarea comunității LGBTQ”, la care face referire declarația semnată de reprezentanții statului român? și „Care sunt, cu exactitate, „legile și politicile” din Ungaria care „discriminează împotriva drepturilor LGBTQ”, așa cum este menționat în declarația respectivă?”, ministerul condus de Luminița Odobescu, a confirmat că este vorba despre Legea 79 pentru protecția minorilor adoptată de Ungaria, în 2021.

Pentru conformitate, legea în cauză are denumirea întreagă, astfel: „ Legea LXXIX/2021 pentru acțiuni mai stricte împotriva pedofililor și modificarea unor legi pentru protecția copiilor”.

MAE se ferește să-i spună pe nume, limitându-se să menționeze că este vorba despre „Legea nr. LXXIX pentru modificarea și completarea anumitor acte normative pentru protecția copiilor”.

În document, MAE ne trimite către Opinia DL-AD(2021)050 a Comisiei de la Veneția despre această lege, dar și despre procesul pe care Comisia Europeană l-a intentat Ungariei pe această temă. Ursula von der Leyen consideră că Budapesta încalcă normele europene prin acest act normativ.

MAE apără „dreptul” de a vorbi copiilor despre homosexualitate și transgenderism fără acordul părinților

Ce prevede, în realitate acest act normativ?

Pe scurt, legea prevede ca nicio instituție sau organizație care desfășoară activități publice să nu difuzeze sau să prezinte minorilor conținut care propagă sau portretizează „divergența dintre identitatea de sine și sexul desemnat la naștere”, „schimbarea sexului” sau „homosexualitatea”.

Cu alte cuvinte, în Ungaria este interzis să vorbești copiilor despre homosexualitate, schimbarea de sex sau de gen, transgenderism, fără acordul părinților. O poziție de bun simț, care este împărtășită și de majoritatea părinților români. Acest lucru s-a observat din eșuarea numeroaselor tentative de a impune educația sexuală în școli, fără acord parental. Ultima tentativă de acest gen a fost respinsă de Parlament în 2022.

Ceea ce nu spune, MAE, este că în conformitate cu Constituția României, art. 29, (6): „Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine”.

Cu alte cuvinte, MAE condamnă Ungaria pentru că pune în practică un principiu menționat și-n legea supremă de funcționare a statului român. Poate MAE să promoveze în afara țării puncte de vedere care contravin Constituției României?

Ce înseamnă răspunsul MAE

Ministerul condus(?) de Luminița Odobescu consideră că dreptul părinților de a decide la ce se uită, ce ascultă copiii lor pe subiecte intime precum sexualitatea, încalcă drepturile homosexualilor, lesbienelor, etc. Mai precis, faptul că statul ungar a stabilit că activiștii LGBT nu pot vorbi copiilor decât cu acordul părinților constituie „stigmatizarea comunității LGBTQ”, precum și „discriminarea împotriva drepturilor LGBTQ”.

Mai rău, dacă e să ne luăm după răspunsul MAE, această lege de protecție a minorilor – bazată pe un principiu înscris și-n Constituția României – ar constitui încălcarea „principiului nediscriminării, faţă de interzicerea tratamentelor inumane sau degradante și respectarea integrității fizice a fiecărui individ”. Iar MAE își asumă să promoveze activismul LGBT în rândul minorilor, în lume.

„Ca membru al comunității internaționale, ca stat parte la instrumentele convenționale la nivel universal și regional, având în vedere caracterul democratic al societății românești, care trebuie să fie caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate, statul român respectă, protejează și promovează drepturile omului, în plan intern și internațional, condamnând încălcarea acestora”, după cum precizează documentul.

De remarcat este că în 2021, când 16 state UE au semnat o scrisoare împotriva Ungariei pe tema acestei legi, România nu s-a aflat printre semnatari.

Joi, 27 iulie, 28 de state plus Comisia Europeană au remis o scrisoare prin care cer României să recunoască existența unei căsătorii între persoane de același sex și legalizarea transgenderismului.

Titularul MAE, Luminița Odobescu, a fost consilierul președintelui Klaus Iohannis. Fostul ministru de externe, Bogdan Aurescu, i-a luat locul în această poziție, după numirea ei la MAE.

Articol la care au contribuit Radu Ursan, Virgil Șerban