Marți, 4 aprilie 2023, s-au aniversat 157 de ani de la înființarea Academiei Române. Ioan-Aurel Pop a ținut un discurs în care a precizat că Academia Română întruchipează „prototipul cărturarului român”, fiind caracterizată de o anumită unicitate, bazată pe „independența spiritului creator al elitei intelectuale de cel mai înalt nivel”, scrie Cotidianul.
„Academia Română întruchipează astfel prototipul cărturarului român, elogiat de Iorga, și se află între acele câteva instituții de căpătâi care au ctitorit România. De aceea, marele istoric numea Academia ‘fundațiune sfântă’”, și-a început Ioan Aurel Pop discursul în cadrul Adunării Generale festive.
Președintele Academiei Române a evocat „vitregiile regimului comunist totalitar” asupra mediului academic românesc.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
„Academia Română a cunoscut, asemenea tuturor instituțiilor de cultură ale țării, vitregiile regimului comunist totalitar, ale cărui ingerințe s-au făcut simțite pe deplin. Cum știți, în 1948 au fost excluși din Academie 98 de membri. Enorm. Academia a fost practic desființată. Membrii titulari, corespondenți și de onoare considerați, datorită gândirii, operei și convingerilor lor politice, neadaptabili noilor orientări ale culturii, ostili regimului comunist, ce s-o mai lungim, cu comisarii sovietici aici, au fost socotiți dușmani de clasă. Mulți au fost arestați, iar dintre ei unii au murit în închisorile comuniste.
Ulterior, Academia a fost deposedată, fără forme legale elementare câteodată, de fundații, de colecții de documente, de tezaurul de monede, de piese arheologice, de opere de artă, transferate abuziv altor instituții și recuperate, parțial, abia după 1989”, a spus președintele Academiei Române.
Ioan-Aurel Pop a reamintit că „între anii 1974 și 1989 i s-a interzis Academiei să mai primească noi membri, i s-au răpit institutele, așezământul urmând să moară prin extincție biologică”.
Academia Română a „renăscut”
„Ceea ce aproape s-a întâmplat. În 15 ani să vă imaginați câți oameni au murit din Academia Română, câți membri s-au stins, în timp ce înflorea o altă Academie, paralelă, plăcută regimului comunist. Soarta însă nu a permis stingerea Academiei și Academia a renăscut.
Cu toate acestea, Academia are și a avut în toată existența ei o anumită unicitate, bazată pe independența spiritului creator al elitei intelectuale de cel mai înalt nivel, elită pe care o reunește sub cupola ei. Academia are obligația morală de a cultiva valori, virtuți și încredere în forța omului, a națiunii și a națiunilor”, a încheiat Ioan-Aurel Pop.
De asemenea, în cadrul evenimentului, prof. Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române, a susținut conferința „Libertate, frumusețe, evoluție, natură”.
„Cele două culturi, științifică și umanistă, aparțin aceleiași discuții, ori aceluiași compartiment și e bine să știm că suntem de fapt împreună, vorbind despre aceleași lucruri care sunt importante pentru noi.”, a spus Bejan.
„Pentru ca un sistem de dimensiuni finite să persiste în timp (să trăiască), el trebuie să evolueze cu libertate astfel încât să ofere un acces mai ușor la curenții impuși care trec prin el.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Istoria Românilor, de Petre P. Panaitescu(click aici), vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
De la libertate au devenit posibile schimbările, din schimbări repetate evoluția a devenit posibilă și evoluția, de fapt, este natura care noi suntem și care ne înconjoară. Dacă nu vă place direcția de la stânga la dreapta, pot să vă spun aceeași concluzie de la dreapta la stânga: fără evoluție natura nu există, fără schimbări evoluția există și fără libertate nu există nimic”, a încheiat profesorul Adrian Bejan.
Totodată, s-a desfășurat, în format online, o întâlnire a conducerilor Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei.
În cadrul Zilei porților deschise, publicul a putut vizita Aula Academiei, Clubul Academicienilor, Muzeul Memorial și a beneficiat de un tur ghidat în Biblioteca Academiei Române.
Cei care au trecut pragul Academiei au putut vedea: Documentele ședinței inaugurale a Societății Academice Române; Testamentul Evanghelie Zappas; Testamentul Regelui Carol I; Etimologicum Magnus Romaniae, în două volume; Dicționarul Tezaur al Limbii Române, 19 vol., peste 18.000 de pagini, operă realizată în 110 ani de colectivele de cercetători ai Academiei Române; o parte din colecția de artă plastică a Academiei Române: Grigorescu, Pallady, Camil Ressu, Dărăscu, ori Galeria de portrete ale Președinților Academiei Române.
În cadrul turului ghidat al Bibliotecii Academiei Române au fost vizitate: Sălile de lectură; Sala cataloagelor și, în premieră, expoziția permanentă a Cabinetului de numismatică, recent finalizată.
