Administrația locală din nordul Italiei este preocupată de scăderea natalității din acest stat. Astfel, consilierul pentru politici sociale Maurizio Marrone propune acordarea unei sume de bani tuturor femeilor din regiunea Piedmont, pentru a nu face avort. El spune că trebuie încurajate să ducă sarcina la bun sfârșit, iar un stimulent economic le-ar putea oferi o altă perspectivă, menționează stiridiaspora.ro.
Suma ar putea ajune până la 4000 de euro pentru fiecare femeie însărcinată care dorește să avorteze. Însă, Marrone nu dorește ca banii să fie acordați direct viitoarelor mame, ci prin intermediul unor asociații care luptă împotriva avorturilor.
„În Piedmont se vor naște cu 100 de copii mai mult. Copii care nu ar fi venit pe lume din cauza dificultăților economice ale mamelor”, a declarat consilierul Maurizio Marrone potrivit Știrile PRO TV.
Această propunere a fost aspru criticată de alți politicieni regionali. Ei cred că maternitatea ar trebui să rămână, în continuare, o opțiune, nu o obligație. Ei susțin că prin acest stimulent financiar se încalcă, de fapt, drepturi fundamentale.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Ghidul incorect politic –despre femei, sex și feminism, de Carrie Lukas vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Spre exemplu, Asociația „Non Una di Meno” a transmis, deja, public, că totul este o propagandă și Marrone s-ar folosi de „ corpurile femeilor în scop politic”, notează sursa citată.
Pe de altă parte, deși în Italia avortul este legal din 1978, medicii ginecologi din această țară nu se „înghesuie” să facă întreruperi de sarcină. Un raport al Minsiterului Sănătății arată că 91% dintre medicii ginecologi refuză să asiste femeile la avort, „pe motiv de conștiință”.
Hrănește bine(le)! Cumpără suplimentul alimentar Etamynis (alergie la praf, polen, venin) și vei contribui la susținerea siteului R3media.
Totodată, cifrele oficiale arată că populația Italiei este îmbătrânită. La sfârşitul anului 2019, Italia număra 59.641.488 de locuitori, cu aproximativ 175.000 mai puţini decât la finele lui 2018 ( cu numai 207.000 în plus faţă de 2011, când a avut loc ultimul mare recensământ, notează Agerpres.
