Știrea ascunsă de propagandă despre Valea Uzului: Preoții ortodocși aduși de naționaliștii români s-au rugat și pentru sufletele soldaților maghiari îngropați acolo

Sâmbătă, 8 iulie, 150 de cruci de lemn au fost amplasate de către naționaliștii români în Cimitirul militar de la Valea Uzului. Dar asta deja nu mai este o știre. Faptul a fost relatat și comentat.

În general, s-a spus că ar fi un fel de „bătălie” între naționalismul românesc și cel maghiar. Ba chiar, Hotnews a titrat că românii care au pus crucile la Valea Uzului ar fi „Organizații neo-legionare” care „au intrat în cimitir”.

În România Liberă s-a scris că românii ar fi practicat „patriotismul de cavernă”.

Ceea ce nu s-a notat, însă, este altceva: preoții români prezenți la fața locului, pentru sfințirea noilor monumente funerare, s-au rugat atât pentru sufletele soldaților români, cât și pentru a celor maghiari.

Gestul a fost relatat de agenția Agerpres. În context, trebuie menționat că reprezentanții UDMR au afirmat despre eveniment că „naţionaliştii extremi, şovini” români s-au dus în cimitirul militar din Valea Uzului pentru „a profana din nou cimitirul şi memoria militarilor ale căror rămășițe se află acolo”.

Preşedintele CJ Harghita a mai spus că s-a dus la Valea Uzului, împreună cu soţia, şi le-a mulţumit jandarmilor că l-au protejat, susţinând că ar fi fost huiduit şi înjurat de cei prezenţi acolo.

„Eu cred că trebuie să arătăm că nu ne este frică. Totodată trebuie să punem accent pe lege. Nu cred că în această ţară este o lege pentru români şi este o lege pentru maghiari. Ce s-a comis aici, astăzi, este infracţiune şi trebuie să fie pedepsit de lege. Să vedem dacă va fi asta. Sper să fie! Până acum statul de drept a funcţionat în privinţa Văii Uzului, Şi obiectivul nostru principal este să găsim acea conlucrare între cele două judeţe (…) Noi asta am dori şi mulţumesc domnului preşedinte de la judeţul Bacău că este o deschidere din partea judeţului Bacău şi vom continua. (…) Eu cred că extremiştii şi de aici şi de acolo (români sau maghiari – n.red.) trebuie să fie lăsaţi să fie şomeri, că sunt oameni, ca astăzi, aici, care trăiesc din circ. (…) Pentru că acest teritoriu, acum, ţine de comuna Sânmartin. Este lege. Legea spune că numai cu acordul proprietarului se poate face ceva. Şi rog şi prin această cale pe domnul primar din Sânmartin să aplice legea. Toate materialele de construcţii care au fost acolo introduse, vor fi scoase, că au fost introduse ilegal şi atunci de ce a meritat? De ce nu se poate prin dialog şi prin conlucrare să clădim un viitor comun? Eu pentru asta vă îndemn să fim împreună”, a mai spus Borboly Csaba, în prezența soției sale Borboly Melinda.

Sâmbătă, susţinătorii organizaţiilor Calea Neamului și Frăția Ortodoxă au amplasat 150 de cruci de lemn în cimitirul militar internaţional de la Valea Uzului, pentru a înlocui crucile de beton care au fost îndepărtate în 29 iunie. Alături de crucile de dimensiuni mai mici, legate cu câte o panglică în culorile naţionale ale României, a fost montată şi o cruce mai mare, respectiv un drapel românesc. Liderul organizaţiei Calea Neamului, Mihai Tîrnoveanu, a anunţat că săptămâna aceasta urmează să discute şi cu Ministerul Apărării Naţionale din România despre oficializarea „parcelei româneşti” create sâmbătă.

În cimitirul localităţii depopulate, situată la graniţa dintre judeţele Harghita şi Bacău, care din punct de vedere administrativ aparţine de comuna Sânmartin, crucile de beton ridicate au fost îndepărtate în 29 iunie 2023, după ce o hotărâre judecătorească definitivă a obligat Primăria Dărmăneşti să facă acest lucru.

În martie 2019, Consiliul Local Dărmăneşti a declarat cimitirul ca fiind proprietatea sa publică, iar în aprilie a creat în mod arbitrar o parcelă românească. Anterior, cimitirul a fost administrat de comuna secuiască Sânmartin, iar comunitatea maghiară a considerat că este un cimitir militar maghiar. Un document din 1988 al MAPN precizează că în cimitir sunt înhumați 151 de ostași români, alături de câteva sute de soldați unguri, germani, ruși, sârbi, austrieci, italieni și neidentificați.

În 1928, Societatea pentru Cultul Eroilor a centralizat osemintele a 847 morţi de război, dintre care: 170 identificaţi nominal (unguri -108, germani – 43, români – 8, ruşi – 4, sârbi – 3, italieni – 2 şi austrieci – 2), 435 neidentificaţi nominal (unguri – 336, germani – 78, ruşi- 18 şi români – 3) şi 242 necunoscuţi.