Senatorul Virgiliu Gheorghe (AUR): De ce Ministerul Educației prioritizează investiții masive în digitalizare – în condițiile în care numeroase școli nu dispun de materiale didactice esențiale?

Senatorul AUR, Virgiliu Gheorghe, l-a întrebat pe ministrul educației, Daniel David, de ce instituția pe care o conduce investește masiv în digitalizarea școlii, deși unitățile de învățământ nu au materiale didactice de bază, precum manuale sau hârtie de xerox.

Potrivit unei interpelări a senatorului adresată lui Daniel David, mai sunt 180 de școli cu toaletă în curte, dar MEN investește în digitalizare.

„Stimate Domnule Ministru,

În contextul eforturilor susținute ale Ministerului Educației de a implementa proiectul de digitalizare a învățământului românesc, vă adresez această interpelare pentru a clarifica o serie de aspecte esențiale legate de această inițiativă. Consider că este imperativ ca cetățenii să primească răspunsuri clare și detaliate, mai ales în condițiile în care școlile din România se confruntă cu lipsuri fundamentale care afectează procesul educațional zilnic.

1. De ce Ministerul Educației prioritizează investiții masive în digitalizare – table inteligente, platforme digitale și alte tehnologii – în condițiile în care numeroase școli din România nu dispun de materiale didactice esențiale, cum ar fi manuale actualizate, hârtie pentru copiatoare, echipamente de bază (xeroxuri, imprimante) sau chiar condiții minime de igienă? Cum justificați alocarea fondurilor pentru tehnologii avansate când nevoile primare ale elevilor și profesorilor rămân nesoluționate?
2. Cum explicați diferența dintre investițiile în table inteligente și lipsa fondurilor pentru reparații de bază în școli, cum ar fi toaletele funcționale (în 2024 erau 180 de școli în România cu wc în curte) sau încălzirea?”, a întrebat Virgiliu Gheorghe Vlăescu

Senatorul AUR l-a chestionat pe ministrul David și asupra impactului pe care digitalizarea îl are asupra combaterii analfabetismului funcțional.

De asemenea, nu este clar ce competențe digitale au profesorii pentru a folosi tehnologia pe care MEN îi obligă să o utilizeze.

„3. Care este impactul real al digitalizării asupra analfabetismului funcțional, care afectează peste 40% dintre elevii români, conform testelor PISA și studiilor naționale? A fost monitorizat acest efect în școlile unde s-au introdus table inteligente sau alte tehnologii? Dacă da, ce date concrete aveți care să arate o îmbunătățire a competențelor de literație și gândire critică? Dacă nu, de ce ați investit în digitalizare fără a verifica dacă este o soluție eficientă pentru această problemă critică?
4. Ce măsuri concrete ați luat pentru a asigura că profesorii, mulți fără competențe digitale avansate, pot folosi aceste tehnologii? Câte ore de formare au primit în medie cadrele didactice și cine a finanțat acest proces?
5. Cât a cheltuit Guvernul României până în prezent pentru programul de digitalizare a învățământului (inclusiv PNRR și alte surse)? Vă rog să oferiți o defalcare detaliată a sumelor alocate pe categorii (echipamente, software, formare profesori etc.) până la data de 5 aprilie 2025. De asemenea, ce sumă este planificată pentru investiții suplimentare în următorii 5 ani? Cum explicați sustenabilitatea acestor cheltuieli în contextul unui buget educațional deja tensionat?”, sunt întrebările senatorului de Suceava.