România și Slovacia au depus proteste diplomatice împotriva Ungariei în urma discursului premierului Viktor Orbán la Băile Tușnad, conform Remix News.
Acest lucru vine în urma unor proteste similare din partea prim-ministrului ceh Petr Fiala, care i-a răspuns răspuns lui Orbán după ce liderul ungar a acuzat Cehia că a abandonat Grupul de la Visegrád și s-a înțeles cu federaliștii UE.
Ministerul Afacerilor Externe din România l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la București pentru ceea ce guvernul român a considerat o nerespectare a cererilor românești făcute înaintea discursului. Cu nouă zile înaintea discursului, ambasadorul României la Budapesta a informat verbal Ministerul de Externe al Ungariei despre subiectele pe care Orbán ar trebui să evite în discursul său.
În discurs, Viktor Orbán a menționat solicitarea României, spunând: „Se spune să nu se vorbească despre unități administrativ-teritoriale inexistente în România. M-am întrebat ce ar putea însemna. Cred că înseamnă Transilvania și Ținutul Secuiesc. Dar nu am susținut niciodată că acestea sunt unități teritoriale românești”, a spus Orbán.
De asemenea, România i-a cerut lui Orbán să nu „aprindă o lumină negativă” asupra valorilor occidentale, la care Orbán a spus în discursul său:
„Dacă sunteți în politica europeană, așa cum sunt eu în politica europeană, valorile occidentale înseamnă astăzi trei lucruri: migrație, LGBTQ și război. Dragii mei prieteni români, aceste lucruri nu trebuie să fie înfățișate într-o lumină proastă, că sunt înfățișată într-o lumină proastă de la sine.”
După convocarea ambasadorului Ungariei la București la Ministerul de Externe al României, ministrul maghiar al afacerilor externe și al comerțului, Péter Szijjártó, a declarat că „tonul și atmosfera întâlnirii pot fi descrise ca fiind calme și politicoase. Ceea ce a spus adjunctul secretarului de stat român a fost practic o repetare a punctelor expuse în mesajul anterior, de data aceasta actualizate după discurs.”
Slovacia l-a convocat de asemenea și pe ambasadorul Ungariei pentru o parte din discursul pe care l-au perceput drept revizionist, spunând că „orice provocare directă sau indirectă a integrității teritoriale sau a suveranității Slovaciei este absolut inacceptabilă pentru noi”.
Ei se refereau la acea parte din discursul lui Orbán în care a vorbit despre „teritoriile rupte din Ungaria”. Ministerul slovac a spus că „Cehoslovacia (și mai târziu Slovacia) sau Ungaria sunt state succesoare ale Austro-Ungariei. Prin urmare, nu ar fi putut smulge nimic din Ungaria de astăzi”.
În plus, Petr Fiala, premierul de la Praga, a criticat cele spuse de Viktor Orban privitoare la faptul că Cehia s-a aliniat federaliștilor din UE și a renunțat la Grupul de la Visegrád.
„Republica Cehă este o țară suverană și guvernul meu apără interesele noastre naționale. Noi decidem singuri ce promovăm, sprijinim sau dorim să schimbăm în Uniunea Europeană. Prim-ministrul Orbán era obișnuit cu altceva, pentru că Andrej Babiš era dependent de el în politica europeană. În acest sens, se poate înțelege frustrarea lui. Dar etichetarea absurdă nu va ajuta cu siguranță cooperarea necesară a țărilor din Europa Centrală”, a spus Petr Fiala, citat de ceskenoviny.
S-au scris tot felul de comentarii despre Tusnad 2023. Multe aduc puncte inspirate, dar impresia mea este ca nici unul nu a atins perspectiva cheie pe care o voi adresa mai jos.
In pofida intepaturii iredentiste a lui Orban (negarea sau, mai degraba, refuzul de a afirma ca Ardealul cu tot cu secuime ar fi ‘unitati teritoriale _romanesti_’) si a strimbaturii cinice a lui Tokes pe post de zimbet, prezentei ungurilor vara aceasta la Tusnad i-a lipsit sentimentul de siguranta, luciul, nemaivorbind de bombastica din anii precedenti. Pe linga acestea, discursul a fost lipsit de anvergura. Voi justifica.
1. Orban a fost somat sa se prezinte la Bucuresti inainte de conferinta: eufemismul oficial a fost ‘invitat’, dar asta nu trebuie sa ne impiedice in a-i vedea semnificatia reala. Orban nu a mers la Bucuresti nici din curtoazie, nici cu treaba anume. Anul acesta, el nu a mai zburdat prin Ardeal ca un stapin pe mosia lui privata. Stapinii de drept l-au chemat sa se inchine ca sa capete firman de calatorie.
Cit de mult i-a displacut ploconeala obligatorie este indicat de caracterul afirmatiilor din deschidere. Mascarea proasta a frustrarii denota lipsa de autocontrol iar spiritul de fronda denota gavrochism, teribilism, adolescentism. Victoras, si diminutivul infantilizant e justificat in lumina celor de mai sus, era pe muchia unei crize temperamentale (temper tantrum).
2. Apoi: vexarea lui Orban si Tokes adusi brusc la ordine indica in mod cert lipsa de anticipare. Daca teribilismul merita o ridicare din umeri ingaduitoare (in definitiv, cineva trebuie sa se poarte ca adultii), lipsa de anticipare denota fara putinta de tagada ca nivelul gindirii strategice la Budapesta nu e ceea ce se crede a fi.
Caci, meritul punerii la punct a ungurilor pre-Tusnad nu ii revine nici lui Ciolacu, nici MAE, nici lui Iohannis. Ei nu au fost capabili de asertivitate politica fata de unguri pina _acum_. Ce s-a intimplat ‘acum’? Acum s-a intimplat ca UDMR a fost inlaturata de la guvernare, si ca exista un proiect de lege al PNL menit sa ridice pragul electoral de intrare in Parlament la 7%. UDMR inceteaza sa fie o forta politica semnificind co-suveranitatea de facto a romanilor si ungurilor in Romania, in general, si in Ardeal, in particular. UDMR devine reprezentatul unei minoritati nationale ca atitea altele si o organizatie etno-culturala.
Proiectul de lege privind pragul electoral este semnat, printre altii, de Alexandru Muraru, PNL-istul vinator de AUR, si frate al celuilalt Muraru, ambasador la Washington. Primul nu a fost reconfirmat ca ‘consilier anti-antisemitic’ la rotatia PSD, dar al doilea e inca pe post. Pentru RGN Press, ca si pentru mine, acesta este un indiciu clar de unde vine ordinul. ‘Asertivitatea’ lui Ciolacu e de paie: ordinul catre Orban a fost rezultatul ordinului primit de la americani. Probabil ca la nivelul administratiei Biden exista un ‘standing order’, o directiva, vizind, printre altele, subminarea lui Orban. Implantarea in curs a securitatii americane (DHS) in Romania ca ‘hub’ regional, probabil ca de asemenea il vizeaza. Nu ‘stapinii de drept’ ai locului l-au adus pe Orban la ordine, ci stapinii ‘stapinilor’ locului…
Orban este in colimator, si imobilismul unui discurs lung care nu merge nicaieri seamana cu incremenirea caprioarei in bataia farurilor.
3. Posibil ca Orban sa fi inteles toate acestea. Dar daca a facut-o, nu a facut-o destul: nu pina la nivelul de profunzime la care intelegerea sa se concretizeze in discurs: judicios, sobru, elaborat analitic. Orban nu si-a asumat, pina in momentul Tusnad, situatia precara in care se afla, si refuza sa vada calea de actiune, care este una singura (vezi mai jos). In schimb, el cocheteaza cu solutii strategii abstracte: Visegrad, Rusia, China. Acestea ocupa partea cea mai ampla a discursului sau si este atit de conventionala, de insipida, de rupta de contextul aplicat incit ii voi lasa pe altii, cu veleitati de ‘relatii internationale’, sa divagheze doctoral pe seama ei. Partea principala a discursului lui Orban a fost eludarea problemei arzatoare.
4. Daca Orban nu s-a ridicat la inaltimea jocului, cineva a facut-o, si acesta este George Simion, la lansarea listei europene a AUR, petrecuta in aceleasi timp cu ‘tabara’ de la Tusnad. George Simion i-a intins lui Orban mina de care acesta are nevoie: “noi nu facem schimbări de granițe, șovinism […] Dacă vă faceți bine temele și să învățați aceste lucruri, s-ar putea să vă acceptăm și pe dvs în proiectul Europei pe care ne-o dorim”. La lansare, au fost invitati conservatori din mai multe tari. Ce vroia sa spuna George Simion este: ‘locul dvs. era printre acestia, alaturi de noi, intr-un pol populist-libertar european, si doar iredentismul dvs. o impiedica’.
Acesta este lucrul _concret_ care reprezinta o solutie, lucrul de o concretete _imperativa_ pe care trebuia sa il faca Orban: nu ‘China’, nu Rusia, nici macar Visegrad care, cum a recunoscut-o el insusi, tot la Tusnad, anul trecut, este pe pozitii mult mai duplicitare fata de UE, cu Polonia pe pozitii ucrainist-zelenkiste. Acesta era lucrul care, la _Tusnad_, intre romani si romani de etnie maghiara, Orban ar fi trebuit sa il discute. In schimb, el face calambururi imature, iar celalalt sovin, Tokes, face strimbaturi acre.
5. Orban mizeaza pe o singura carte: ca euroatlantismul se dezintegreaza. Adevarat, si pe merit astfel. Dar nici imperiul roman nu a cazut intr-o singura zi. S-ar putea sa treaca decenii, sau mai mult, pentru ca jocul lui sa aiba un final fericit. Jocul lui Orban nu este unul realist…
Dreapta conservatoare occidentala s-a dovedit a fi cooptabila. Superba dizidenta-avocat Eva Vlaardingerbroek s-a dezis recent public de Giorgia Meloni exact din acest motiv.
Cea mai buna speranta a lui Orban este revenirea lui Trump la putere. Dar in politica practica e preferabil sa nu mizezi pe miracole… Coloana vertebrala a sistemului politic american, separarea puterilor in stat cu un judiciar indepedent si aparind integritatea alegerilor, este posibil rupta dincolo de punctul de reparare…
Visegradul ideologic dizolvat, iredentismul unguresc obstacol fata de sirbi, croati, slovaci si romani – Ungaria se trezeste ghidata de ‘principii’ desprinse din manuale de nivel ‘graduate studies’ in futurologie pe care se grefeaza ciudat impresiuni de melancolie imperiala.
6. Pina acum, Orban a cumparat iubirea ungurilor romani din Ardeal cu investitii. Anul trecut la Tusnad, a anuntat, egalitar, ca acestea vor fi reduse si in Ungaria si in Ardeal. Anul acesta, cit am putut sa imi dau seama, nu a pomenit nimic de ele. Scosi de la guvernare si pe o traiectorie care s-ar putea sa ii scoata si din parlament ca partid cu greutate, UMDR-istii s-ar putea sa isi constientizeze pozitia subalterna politic si de dependenta economica fata de statul ungar. Lipsiti si de putere si de avantaje economice, multi se vor trezi intrebindu-se unde ar trebui sa fie de fapt loialitatea lor. Politicile promovate de ei insisi, incurajate, prin pasivitate, de statul roman, au dus la o ghettoizarea voluntara: Covasna si Harghita au ajuns sa arate ca niste rezervatii. Multi isi vor da seama ca fara participare in viata sociala si culturala romaneasca, fara cunoasterea limbii romane care pentru multi e o problema, orizontul lor de optiuni se reduce, treptat, la alegerea binara izolare-emigrare. Multi isi vor da seama ca responsabilitatea ii revine unei o minoritati geriatrice alimentind fantezii nostalgice pentru folos propriu: caci, cui foloseste iredentismul? Probabil ca succesul din zilele acestea al scolilor de limba romana din ungurime arata ca, deja, multi si-au dat deja raspunsul.
Orban se prezinta la Tusnad fluturind in fata romanilor capa rosie Schengen, odata ce Ungaria ajunge la presedentia UE. Schengenul pentru Romania se va intimpla oricum. Ungaria nu are nimic de oferit Romaniei in acest moment. Prietenia, da. Cit despre tirguri… Leverage-ul, avantajul, e la noi.
George Simion a facut un act de vizionarism politic intinzind mina lui Orban. Poate dupa ce ii va trece frustrarea peregrinajului la Bucuresti, acesta va raspunde in acelasi fel. Iar daca nu, poate o va face un UDMR coborit din cerul fanstasmelor iredentiste cu picioarele pe pamintul Romaniei.
MAE-ul antiromânesc e plin de tâmpiți care cred că-i pot pune pumnul în gură lui Viktor Orban. Adică liderului politic de care România duce lipsă de la Dragnea încoace. Românii iubesc jugul, iubesc să fie furați, mințiți, batjocoriți. Ca atare, se complac cu politicieni nevertebrați
reamintim ca si Slovenia(!)
are grantza cu Mordor.
In afara de antiemigratie si anti-LGBTQ nici nu merita sa ne uitam la ei. Au ramas la fel cum au fost cand au emigrat in Europa, niste primitivi.
Spunea cineva mai ieri ca Orban V este prietenul nostru. Probabil ca se referea la politica antimigratie a Budapestei.
Sunt unii care nu doresc sa le munceasca asiatici in constructii chiar daca si ei sunt de origine asiatica, iar copiii oltenilor migreaza in masa inspre Timisoara.