Daniel David, ministrul Educației, a cenzurat puternic un document conceput de cercetătorii de la Institutul de Științe ale Educației. Aceștia arătau că măsurile propuse de Guvernul Bolojan pot avea efecte negative, potrivit Edupedu.
Documentul a fost drastic editat și aproape integral suprimat de minister înainte de a fi transmis către presă. În raport se arăta, pe baza datelor din străinătate, că măsurile din educație asumate de Guvernul Bolojan pot avea efecte negative asupra sistemului de învățământ.
Cercetătorii au transmis analiza de 23 de pagini către Ministerul Educației în data de 7 iulie 2025. Acestea conținea răspunsuri privitoare la creșterea normei didactice, comasarea școlilor, reducerea burselor ori creșterea numărului de elevi în clasă.
Ministerul Educației, condus de Daniel David a blocat difuzarea documentului de către mass media. A trimis în schimb către presă un document de doar două pagini, care stipula doar fragmente favoirabile. Toate concluziile critice și recomandările cercetătorilor au fost pur și simplu eliminate.
Printre pasajele șterse de Minister se numără:
- Constatarea că majorarea normei didactice cu 2 ore va plasa România peste media europeană;
- Informații privind timpul total de muncă al profesorilor și impactul negativ al birocratizării;
- Exemple de politici europene privind plata cu ora, precum sistemele reglementate din Germania și Franța;
- O listă extinsă de riscuri educaționale generate de măsurile propuse, de la stresul profesorilor la creșterea inechităților educaționale;
- Toate cele 5 recomandări formulate de cercetători pentru minimizarea impactului negativ al reformelor.
Cum comentează Daniel David acuzațiile de cenzură?
„Fără a intra în detalii, privesc cu dezamăgire astfel de fenomene care ne afectează funcționarea normală într-o societate.
Nu am reproșuri privind demersul jurnalistic, care reflectă ceea ce aparent se vede, dar mă miră unele practici pe care le văd în cazul unor colegi din cadrul Institutului de Științe ale Educației (instituție în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, conform HG nr. 250/2025), practici care trebuie să se schimbe.
Nu știu cum a funcționat Institutul de Științe ale Educației înainte, dar eu l-am creat pe alte principii, dintre care două sunt fundamentale:
(1) Orice contribuție științifică trebuie să treacă un proces de „peer-review” extern (evaluare colegială, adesea anonimă), pentru a se decide dacă se acceptă sau nu și/sau pentru a se corecta eventuale greșeli.
a. Nimeni în știință nu se poate aștepta să scrie ceva, care ulterior să fie asumat direct și necritic instituțional (ex.: chiar sub antetul ministerului pe care îl analizează), fără evaluare independentă, cu atât mai mult cu cât acel ceva este prezentat și ca preliminar (chiar sub aspectul redactării științifice).
i. Spre exemplu, în cazul de față, în draftul trimis ministerului, citarea Eurydice 2021 este greșită, în raportul Euridice vorbindu-se explicit de valoare medie a normei de predare în Uniunea Europeană („On average, full-time teachers in the EU report teaching almost 20 hours per week” pg. 15). În draftul propus ministerului apare o formulare ilogică: „…valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână…”, lucruri neafirmate în raportul Eurydice, ci derivate probabil după analize personale. În legătură cu „bursele”, recenzorii au sugerat să orientăm cititorii spre Raportul IȘE deja public, fără a mai trebui reluat aici. Nu mai reiau alte analize, probabil este vorba de erori neintenționate (dar de aceea avem „peer-review”) și îmi pare rău că trebuie să spun asta public.
David: Nu figurează în normele de lucru să primești sarcini din afara instituției
(2) Trebuie respectate principiile de guvernanță europeană (inclusiv academică) în relația dintre o instituție subordonată altei instituții.
a. Cercetătorii IȘE – prin normele de înființare – au libertate totală în derularea programului anual de cercetare și, ad-hoc, li se pot solicita și analize suplimentare din partea ministerului.
b. Trebuie foarte clar delimitată, în analizele științifice, (1) asumarea instituțională (2) de asumarea personală sub cupola instituției (cu nota că aceste concluzii nu sunt asumate instituțional) sau (3) de asumarea ca expert în afara angajamentului instituției (ex.: prin publicații științifice în reviste de specialitate).
c. Nu figurează în normele de lucru să primești sarcini din afara instituției, mai ales prin care să analizezi instituția din care faci parte, care apoi trebuie să fie forțată să-și asume concluziile, altfel generându-se discuții. Libertatea de a răspunde presei sau oricui este interesat în legătură cu temele de cercetare și/sau textele publicate deja este însă totală și o voi proteja.
d. Dacă îți asumi sarcini primite din afara instituției, trebuie să o faci în nume personal. Acesta este un lucru pe care l-am comunicat cercetătorilor și îi voi proteja în astfel de demersuri.
Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID
Ministrul Educației și Cercetării
Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene”
Nu e cenzura, e… peer review