Președintele Academiei Române: Avram Iancu a fost un om între oameni. A pus o piatră de temelie a statului modern numit România

În deschiderea sesiunii ştiinţifice “Bicentenarul naşterii lui Avram Iancu – Eroul, contemporanii, epoca”, manifestare dedicată împlinirii a 200 de ani de la naşterea marelui patriot român din Transilvania, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop a evidențiat faptul că Avram Iancu a fost un om între oameni care a pus o piatră de temelie a statului modern numit România.

“Avram Iancu a pus o piatră de temelie a statului modern numit România, (…) a fost un fenomen al acestui popor, cum ştiţi cu toţii, pentru că la 24 de ani a devenit unul din conducătorii Revoluţiei Române de la 1848 şi strategul militar al Revoluţiei din Transilvania, iar la 25 de ani era Craiul Munţilor, era legendă. Un om de 25 de ani care a ajuns în minţile tuturor, în sufletele tuturor, reuşind să se impună şi să primească titlul de Crai al Munţilor” a subliniat Pop, la evenimentul organizat, marți, de Academia Română, prin Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie.

El a arătat, în prelegerea prezentată în Aula Academiei şi intitulată “Avram Iancu – vizionarul”, că acesta a dorit să construiască “o lume nouă”.

“În spatele lui avea o lume pe care o cunoştea foarte bine, o lume care venea din iluminism din învăţătura Şcolii Ardelene. Învăţase la şcoală că istoria românilor începe odată cu fondarea Romei, după obsesia transilvănenilor legată de originea noastră romană, se înfruptase – mai ales la Cluj, unde ştiţi că a devenit avocat şi unde învăţase în ungureşte şi în latineşte – şi din ideile lui Johann Gottfried Herder, învăţase ce înseamnă ‘sufletul popoarelor’. A scris, împreună cu încă vreo şapte intelectuali români tineri, revista de mână ‘Zorile’ de la Liceul Academic sau Liceul Regesc din Cluj, în semi-secret. Revista ‘Zorile’ în limba română, revistă de mână, care a circulat. A primit titlul de avocat, nu i s-a permis să profeseze, pentru că provenea dintr-o familie de iobagi. A intrat la Tabla Regească (Tabula Regia Judiciara a fost cel mai înalt for de judecată al locuitorilor din Transilvania – n.r.), a aflat ideile revoluţiei, a fost alături de tinerii maghiari până în punctul când a venit UNIO, adică Uniunea forţată a Transilvaniei cu Ungaria, fără ca românii să fie întrebaţi. Acesta a fost punctul declanşator al Revoluţiei Române propriu-zise”, a menţionat Pop.

Potrivit acestuia, Avram Iancu a avut “un renume extraordinar în mijlocul ţăranilor încă din timpul vieţii, cum n-au avut nici episcopul Şaguna, nici episcopul Lemeni, nici conducătorii bătrâni ai revoluţiei, care erau ideologi, ca Simion Bărnuţiu, viitor profesor al Universităţii din Iaşi, chemat de Alexandru Cuza să predea acolo, a fost şi decan, a fost invitat să fie rector”.

“Avram Iancu a fost omul forţei şi care a înţeles că venise momentul dreptului forţei. La sfârşitul vieţii şi a dat seama că, totuşi, forţa dreptului va domina lumea şi a cerut cu limbă de moarte ca românii să facă din averea lui o ‘facultate de drepturi’, pentru că dreptul era de partea lui şi a poporului român. Şi a înţeles asta înainte ca preşedintele Wilson să decreteze ‘dreptul popoarelor la autodeterminare’. Avram Iancu a fost un om între oameni, un om între popoare, le-a cunoscut, celor apropiate le-a vorbit limba şi a cunoscut şi cea mai importantă limbă de comunicare de până atunci, limba latină. Deci a fost un intelectual care şi-a ars energia vieţii până la 25 de ani. După 25 de ani rămâne simbolul şi doina ‘Pe Dealul Feleacului/ Trec carele Iancului'”, a completat preşedintele Academiei.

Sesiunea ştiinţifică de marţi se înscrie în seria de manifestări organizate de Academia Română în acest an dedicate activităţii revoluţionare a lui Avram Iancu, personalitate simbol a istoriei româneşti.

Avram Iancu este una dintre personalităţile excepţionale ale istoriei noastre, alături de nume precum Ştefan cel Mare, Mircea cel Batrân, Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu.

Popularitatea deosebită şi locul de seamă pe care îl ocupă Avram Iancu în conştiinţa poporului român, legenda şi mitul lui îşi au geneza în însăşi istoria acestui popor, în luptele pe care le-au dus românii pentru drepturi sociale, naţionale, pentru unitatea lor statală.

„Crăişorul Munţilor”, Avram Iancu, va deschide calea spre deşteptarea naţională, faptele sale pregătind calea spre Marea Unire ce va avea loc în 1 decembrie 1918.

Peste ani, în februarie 1933, marele Nicolae Iorga remarca în publicaţia „Neamul românesc”: ”… dintre toţi eroii noştri, acela care s-a bucurat de cea mai largă popularitate, în legende şi mai cu osebire în lirica populară, rămâne Avram Iancu”.