Elita noastră patrioată și vitează a lăsat în urmă un material enorm. De se vor naște zeci de Caragiale și nu vor fi de-ajuns! Comedia e prea multă și prea groasă. Povestea democrației noastre mîntuite de vrăjmași nu are seamăn. Ea își declară publicul tîmpit și face din proprii ei regizori și actori o ceată de măscărici stîngaci.
Voinicii camuflați ai Serviciilor secrete au pus pe masă dovezile trădării. Asta e cu atît mai brav cu cît, de ani de zile, voinicii amintiți aveau la mînă tot complotul dar au decis să nu îl pomenească decît în preajma alegerilor prezidențiale, turul doi (fostul tur trei anulat de CCR).
Georgescu Călin, căci acesta e numele Fiarei, era tot Fiară și cînd a intrat în cursă și după ce a cîștigat turul întîi. Dar, binecrescuți și discreți cum îi știm, oamenii noștri de veghe au hotărît că nu e civilizat să dea în vileag potlogăria. Și, poate, n-ar fi făcut-o dacă nu se rușinau de mîndra, de superba noastră Societate Civilă. Ea a cerut, cu un curaj nebun, desecretizarea documentelor trădării.
Adevărul adevărat e că Serviciile au o slăbiciune veche pentru societatea civilă, așa cum au alții pentru dulciuri. Și și-au zis: a! societatea civilă cere asta? n-avem de ales! Și au lăsat lumina să se reverse peste întunecatele urzeli ale Georgescului năimit de ruși. Democrația a erupt. Serviciile secrete și Societatea Civilă s-au reconciliat și conlucrează amical. Laolaltă, patrioții ascunși și civicii exhibiționiști urmează, pios, Scriptura:
\ ”Atunci lupul va locui laolaltă cu mielul şi leopardul se va culca lângă căprioară; şi viţelul şi puiul de leu vor mânca împreună şi un copil îi va paşte.”
Continuarea articolului, pe Antimaterie
