POVEȘTIR3 PODCAST Prof. Cătălin Raiu la PoveștiR3, despre libertatea religioasă și vaccinare: Nu punem...

Prof. Cătălin Raiu la PoveștiR3, despre libertatea religioasă și vaccinare: Nu punem în concurență dreptul la sănătate cu dreptul la libertate religioasă, așa cum s-a făcut în pandemie, când s-a spus: nu mergeți la biserică, pentru că puneți în pericol dreptul la sănătate

Profesorul Cătălin Raiu, reprezentantul României în panelul de experți pe libertate religioasă de la OSCE și președintele Forb România, a fost invitatul lui Mihai Șomănescu la ediția de săptămâna aceasta a podcastului PoveștiR3.

Iată câteva dintre afirmațiile profesorului Raiu din cadrul emisiunii:

Despre cazul includerii obiectelor religioase ortodoxe la un Muzeu al Kitsch-ului de la AFI Cotroceni:

Putem să suspectăm că este vorba despre un gest de analfabetism religios, ceea ce în România și în Europa produce stângăcii, dar e corect e și abuzuri. Sau putem să spunem că e o greșeală intenționată. În ambele variante, importante sunt consecințele. Eu salut că această parte a expoziției a fost retrasă. Consecințele ei erau de a învrăjbi societatea împotriva unei credințe religioase particulare.

Episodul integral din PoveștiR3 este disponibil pe YouTube, Facebook și Soundcloud. Nu uitați să vă abonați!

Despre fondurile alocate cultelor în proiectul de buget de stat pe 2021:

      • Să nu uităm că ne aflăm în fața primului Guvern de după 1989 care nu utilizează niciun fel de referință la Biserică, la culte, la libertate religioasă în programul de guvernare. În condițiile în care 99,8% dintre români sunt afiliați religios.
      • Aparent, scăderea este de peste 88% pe segmentul de construcții și reparații lăcașuri de cult, segment foarte important în care intră și Catedrala Mântuirii Neamului. Cine a studiat construcțiile bugetare din ultimii 20 de ani, vede că începe prost și se termină generos pentru culte. Aparent este un paradox, dar este în logica vieții democratice românești.
      • De ce cultele nu beneficiază de predictibilitate financiară într-o țară religioasă precum România? De ce la 31 de ani de la Revoluție nu ne-am construit un set de politici publice care să fie predictibile în domeniul vieții religioase? Un buget mic la începutul anului poziționează cultele într-o poziție defensivă de negociere permanentă cu Guvernul pentru a primi fonduri pe parcursul anului.
      • Sună un fel de șantaj: noi ținem banii la noi, știți că până la urmă vi-i dăm, dar depinde cum vă poziționați pe anumite teme. Asta înseamnă instrumentalizarea politică a libertății religioase. Nu asta este recomandarea europeană. Libertatea religioasă nu se politizează!
      • Dacă dialogul stat-culte este așa de minunat, de ce nu se văd aceste rezultate în programul de guvernare?

    Despre rolul presei în consolidarea sau demolării libertății religioase pe fondul cazului de la Suceava:

          • Dacă presa distribuie exemple pozitive despre viața religioasă și evită stereotipurile negative și discriminatorii atunci poate contribui la o societate mai tolerantă și care să fie mai înșurubată în experiența reală a comunităților.
          • Presa este un actor cheie al libertății religioase. Documentul spune că atunci că escaladăm subiectul sau ne grăbim să etichetăm pe un anumit lucru că este negativ, riscăm să călcăm doar libertatea religioasă ca atare, ci comunități întregi de persoane.
          • Lipsa botezului este tot o opțiune religioasă, ca si amânarea lui.
          • Într-un caz sensibil pentru societate avem alternativa proastă este de a pune în cârca unei întregi Biserici tot răul din lume sau avem alternativa sănătoasă de a discuta cu legea pe masă. Nu cu hate, cu lozinci, cu apelative gen „vită”, etc, care nu aduc niciun bine societății.
          • Jurnaliștii ar trebui să știe cum libertatea de exprimare se poate dezvolta negativ astfel încât să calce în picioare alte libertăți. Avem exemplul clasic, în care un jurnalist i-a numit pe creștin-ortodocși vite, în numele libertății de exprimare. E libertate de exprimare, dar este dusă dincolo de limitele pe care le impune libertatea religioasă.

        Despre atitudinea cultelor față de încălcarea libertății religioase în pandemie:

            • Au fost ierarhi care și-au asumat un ton mai abrupt în raport cu autoritățile, având dreptatea în mână și au fost alții care adepții unei tactici mai pașnice, vedem noi cum vom trece peste. Ambele atitudini sunt legitime. Sunt culte atât de marginalizate, atât de instrumentalizate politic, atât de dependente de stat, încât nu îndrăznesc, în niciun fel de scenariu, să ridice ceva împotriva statului.

        Despre invocarea libertății religioase în cazul refuzului vaccinării obligatorii:

            • Vaccinul este un medicament, pe care oamenii îl iau pentru a preveni sau proteja împotriva unei boli, în cazul nostru covid. Standardele internaționale spun că să nu încercăm să punem un drept în concurență cu celălalt. Deci nu punem în concurență dreptul la sănătate cu dreptul la libertate religioasă, așa cum s-a făcut în pandemie, când s-a spus: nu mergeți la biserică, pentru că puneți în pericol dreptul la sănătate. Ăsta era argumentul.
            • Dreptul la sănătate și acceptarea vaccinului ca medicament, țin de conștiința eminamente privată a fiecărei persoane. Această conștiință privată include și informații obiective și de calitate. Problema cu vaccinarea în cazul covid, este că vorbim sau vorbeam în decembrie, de decizia foarte ciudată de a impune cultelor o promovare a vaccinării. Vorbeam de un medicament despre care nu se știa mare lucru, din punct de vedere științific. Bine, nici astăzi nu se știe, dar unii dintre noi sunt dispuși să-și asume riscul.
            • De la a fi un instrument prin care ne exercităm dreptul la sănătate, până la a-l impune societății, de-a valma, prin intermediul cultelor, este o diferență foarte mare. Una este dreptul la sănătate, care este individual și alta este sănătatea publică. Deci răspunsul este unul complex, nu poți da un răspuns direct. E nuanțat.

        Despre relația România – SUA pe palierul libertății religioase. Ce se va schimba odată cu venirea echipei Biden la Washington:

            • Pentru statul român n-a fost important ce s-a întâmplat acolo (SUA) în ultimii ani. Pentru că sub președinția lui Trump, România a fost foarte curtată de Departamentul de Stat al SUA, pentru a se implica în proiecte finanțate de americani, pe alfabetizare religioasă. S-a refuzat categoric.
            • România nu este membră a Alianței Internaționale a Libertății Religioase, proiect inițiat de Trump în februarie 2020. România nu are un reprezentant național pentru promovarea libertății religioase, așa cum au SUA, Canada, Marea Britanie, jumătate din statele din UE, UE în sine și recent, Ungaria a propus ca și Consiliul Europei să aibă un astfel de reprezentant. România nu e acolo pe proiectele pe libertate religioasă a SUA.
            • Sigur că Joe Biden este asociat stângii progresiste. Are o agendă de promovare a LGBT, s-a văzut asta încă din prima lună de mandat. Dar pe subiectul libertății religioase nu am văzut o exprimare care să anunțe niște principii.
            • Se vor simți inflexiuni specifice stângii, dar fundamental, libertatea religioasă va rămâne importantă pentru America.

        Cel mai mare pericol pentru libertatea religioasă pe plan național: relativizarea

        Relativizarea libertății religioase a produs un discurs anti-creștin în pandemie, gândiți-vă că România este una dintre puținele țări din lumea democratică, ce nu a dat niciun mesaj – cu excepția Patriarhului Daniel – la transformarea Agiei Sofia în moschee. Și vorbim România, o țară ortodoxă, care poartă numele Imperiului Roman! Imperiul Bizantin. Iar recent am avut la Ierusalim, două atentate, două atacuri, asupra Bisericii Românești, nimeni din partea statului român n-a vorbit de libertatea religioasă. Consecințele pe termen lung? Cultivarea antisemitismului pe termen lung.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul global și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume susținerea cauzei naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3Media, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Fiți LEI pentru R3: Am strâns 14.425 de lei din 34.620...

Dragi prieteni, de azi începem o nouă colectă pentru a asigura finanțarea siteului R3Media, dar de data asta pentru următoarele șase luni. Grație vouă, dragi prieteni,...

Articole relaționate

Cele mai citite