Nodul în papură. Comentarii pe marginea scandalului în care e implicat Sebastian Colțescu

Toată „lumea bună“ a mass media de astăzi ia drept literă de Evanghelie ceea ce e stipulat în regulamentul corectitudinii politice. Vreau să pun mai întîi punctul pe „i“: multe dintre aceste reguli sînt ridicole și chiar absurde. Bunăoară, a nu rosti despre un ins că e negru / mulatru / alb / de culoare asiatică (galbenă) etc. înseamnă că n-ai voie să spui, ca-n povestea știută din copilărie, că împăratul e gol! Cui servește disimularea adevărului? Pe cine vrem să menajăm eufemistic?

O scriu răspicat: este vorba din nou în acest caz despre dubla măsură! Unde au fost „copoii“ corectitudinii politice atunci cînd suporterii din diferite țări au strigat spre a-i desemna pe românii intrați pe teren „țiganii, țiganii!“[1]? Unde și ce amenzi s-au aplicat jurnaliștilor occidentali care în articolele lor au pus adeseori semnul egalității între minoritatea țigănească și români? Nebunia care a cuprins anumite state din SUA, cu dărîmări de statui și radieri din istoria cinematografiei ori din literatură a unor personalități care, în contexte diferite, au rostit adevăruri ce astăzi apar analiștilor incorecte politic nu trebuie să se extindă. Nu trebuie să ajungem la o pandemie culturală.

Expresia paremiologică din titlul acestei intervenții publice cred că definește bine situația lui Sebastian Colțescu. Oricine poate pricepe că exagerarea e căutată cu dinadinsul, comparînd-o cu împrejurările indubitabil injurioase și discriminatorii față de români redate deja în nota de subsol! Pentru mine cel discriminat în acest caz este românul! Contextul politic a fost creat anul acesta programatic contorsionat covidic în anumite state ale SUA, unde ideologia neomarxistă înfloritoare a făcut, după cum se știe, nu numai victime culturale, ci și omenești!

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Ghidul incorect politic – Despre încălzirea globală și ecologism, de Christopher C. Horner  și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

Psihologic, omul vede în 90% din situații ceea ce vrea el să vadă, conform pregătirii sale și orizontului său de așteptare; altfel exprimat, el colorează subiectiv realitatea. Rolul semenilor mai întîi ca observatori individuali neimplicați, apoi ca reprezentanți ai unor instituții specifice (presă, justiție etc.) este de a analiza cu obiectivitate faptele în contextul producerii lor, separîndu-le de interesele materiale ori politice.

Scriu, deși am sentimentul zădărniciei, că din perspectivă filologică negru în limba română este un adjectiv cromatic benign. În cazul lui Sebastian Colțescu acest cuvînt a fost folosit cu sens diferențiator, nu rasist-jignitor, cum tendențios au socotit discriminator (insist și subliniez adverbul!) decidenții ale căror minți îmi apar atinse de un sindrom pe care l-aș denumi al căutării nodului în papură. Vădind nu doar crasă ignoranță lingvistică, ci și reavoință, ei comit o confuzie semantică între adjectivarea neutru-diferențiatoare „cel negru“ și seria lexicală cu adevărat jignitor-rasistă: „negrotei“, „negru borît“, „cioară / cioroi“ etc. Probabil socotindu-se infailibili – ar fi vorba nu doar despre orgoliu rănit, ci despre o periculoasă deformare profesională în urma contactului frecvent cu adevăratele fenomene rasiste, ceea ce conduce la un fel de automatism simplificator –, cei care au hotărît întreruperea jocului sportiv pe terenul din Turcia nu vor recunoaște în ruptul capului eroarea lingvistică grosolană comisă. Probabil că românul Sebastian Colțescu va rămîne sancționat, iar munca decidenților ignoranți răsplătită…

Personal, nu pot tăcea dinaintea nedreptăților și mă bucur să fiu de aceeași parte a baricadei cu Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, cu Pataki Tamás, jurnalist la „Magyar Nemzet“, ori cu George Simion copreședintele AUR[2] ș.a.

București, 12 undrea 2020