Surse MAPN afirmă că primele două drone ale căror bucăți s-au găsit în România nu prezentau urme de explozibil. MAPN dă de înțeles că Ucraina a mai trimis alarme false despre „ținte intrate în spațiul aerian al României”

Surse din Ministerul Apărării au lansat informația că primele două drone sau mai bine zis, resturile din acestea, nu prezintă urme de explozibil și nici nu au explodat.

Potrivit raportului preliminar întocmit după cercetări, „primele două drone nu au explodat și nu s-a detectat explozibil nici pe fragmentele de dronă, nici la fața locului”, susțin sursele citate de Agerpres.

În plus, nu au fost găsite nici alte elemente de natură nucleară, biologică, chimică. În acest moment, „nu sunt elemente care să trimită la ideea că a fost un atac intenționat asupra României”, spun sursele citate.

„În spațiul nostru aerian nu au fost zboruri neautorizate sau violări ale spațiului aerian. În ceea ce privește cele două drone, vom ști în urma expertizei felul în care fragmentele au ajuns pe teritoriul național”, afirmă reprezentanți ai armatei.

Sursele MAPN mai lansează o informație interesantă: aceștia au susţinut că au fost mai multe situaţii în care Ucraina a transmis informaţii privind evoluţia unor ţinte prin spaţiul aerian al României, “care după verificări nu s-au confirmat”. (sublinierea aparține agenției de stat Agerpres – n.r.).

Cu alte cuvinte, MAPN lansează „pe surse” acuzația conform căreia partea ucraineană a transmis „alarme false” despre „ținte” – evident rusești – care ar fi pătruns în spațiul aerian românesc.

Mai mult, introducerea acestei propoziții în contextul acestui comunicat poate fi un indiciu despre originea resturilor de dronă găsite pe teritoriul românesc, având în vedere că partea ucraineană – de la cel mai înalt nivel diplomatic – a susținut mereu că sunt rusești și că reprezintă „un atac”.

În acest context, despre dubiile lansate de MAPN privind originea dronelor, merită reamintită teoria lansată de generalul (r) Eugen Bădălan, fostul șef al Statului Major General și anume că obiectele pot fi ale „ucrainienilor ridicată în zonă pentru observare în momentul în care ei au avut certitudinea atacului de noapte al Federației Ruse și aia putea să cadă, ori ca i s-a terminat combustibilul, ori că a fost lovită de propria antiaeriană”.

Interesant este că aceste mesaje sunt trimise „pe surse” presei, în timp ce comunicatul care afirmă că a treia dronă căzută în România ar fi rusească, apar pe siteul oficial al MAPN.

MAPN mai afirmă, „pe surse” că radarele românești sunt performante și dronele nu au putut fi reperate.

Altitudinea mică la care zboară dronele, la momentul atacului, le fac greu detectabile pentru orice radar, oricât de performant ar fi, notează Armata.

România are radare de ultimă generaţie, care văd la distanţe foarte mari şi au performanţe înalte, susţin reprezentanţii MApN. Aceştia completează că în ţara noastră sunt peste 100 de radare şi se fac eforturi pentru a coborî „cât mai jos posibil„ altitudinea la care pot fi văzute ţintele aeriene. (sublinierile aparțin agenției Agerpres – n.r.)

Oficialii subliniază faptul că partea română şi cea ucraineană se informează reciproc şi că în atacul din seara precedentă au fost utilizate 29 de drone lansate din Crimeea, iar Ucraina a transmis că a doborât 22.

Sursele citate au menţionat măsurile luate în regiunea Deltei Dunării, unde au fost descoperite aceste fragmente. Astfel, arată sursele MApN, a fost crescut numărul de militari care au misiuni în această zonă pentru implementarea de măsuri suplimentare, inclusiv subunităţi de intervenţie care să poată acţiona în cel mai scurt timp, în funcţie de nevoi.

De asemenea, sunt pregătite echipe EOD (pirotehnice – n.r.) care să intervină ori de câte ori sunt găsite posibile fragmente de drone, sunt prevăzute instalarea a mai multe puncte de observaţie şi senzori tereştri, dislocarea mai aproape de această zonă de capacităţi antiaeriene şi creşterea patrulării pe Dunăre cu flotila fluvială.

Totodată, MApN continuă cooperarea cu IGSU pentru pregătirea populaţiei şi luarea măsurilor specifice. Sursele MApN spun că au construit adăposturi la Plauru şi că există deschiderea de a construi asemenea adăposturi şi în alte locuri, dacă vor exista solicitări din partea comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Sursele MApN subliniază că partea română se află în contact “permanent” cu structurile aliate, care sunt informate despre evoluţia situaţiei în timp real.

De asemenea, oficialii spun că “sprijinul SUA este foarte important pentru că va suplimenta capacităţile cu care se pot executa misiuni de poliţie aeriană pentru securizarea spaţiului aerian”, iar aeronavele F-16 promise de partea americană “vor sosi în curând”.