EXCLUSIVITATE | Gheorghe Piperea, despre legea privind „mobilitatea urbană durabilă”: Dreptul la muncă liberă, la educație și la circulație ar deveni simple amintiri, căci omul nu ar mai putea ridica nicicum capul din blidul său de semințe amestecate cu insecte, la care ar avea dreptul, pentru a fi „fericit”

Materialul despre proiectul de lege pe care guvernanții se pregătesc să-l adopte cu ajutorul Parlamentului, respectiv „Legea privind mobilitatea urbană durabilă”, a stârnit un interes uriaș între cititori.

Așa cum am arătat, multe dintre prevederile acestui proiect sunt desprinse, parcă, din vechile planuri privind „sistematizarea” consumului de energie de dinainte de 1989. Din păcate, însă, ele sunt prevăzute în numele politicilor „vezi” ale Uniunii Europene și au ca scop declarat, combaterea poluării. În numele acestui scop, însă, există teama că politicienii de la putere încearcă să reducă din drepturile și libertățile cetățenilor. Pentru a ne convinge dacă așa stau lucrurile, i-am adresat câteva întrebări pe această temă cunoscutului avocat și profesor universitar, Gheorghe Piperea, un experimentat combatant pe frontul protejării drepturilor și libertăților cetățenești.

R3media: Stimate domnule Piperea, Senatul a adoptat un proiect de lege privind „mobilitatea urbană durabilă”, care urmează să fie adoptat și de Camera Deputaților. Prevederile acestei legi vor deveni obligatorii din 2026. Promotorii legii spun că el nu constrânge românii să renunțe la mașinile personale sau să se mute în zone mai dens locuite. Dar atunci, de ce mai sunt aceste prevederi obligatorii? Și invers: dacă nu sunt obligatorii, atunci ce rost are această lege?

Gheorghe Piperea: O lege poate fi dată ca o necesitate de „bifare” a unui calendar, după care va fi uitată.

Dar e un principiu al dreptului, vechi decât lumea – legea trebuie interpretată în sensul în care să se aplice, iar nu în sensul în care să nu se aplice (actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat).

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Ghidul incorect politic – Despre încălzirea globală și ecologism, de Christopher C. Horner, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Este adevărat însă, că și vaccinarea a fost obligatorie la noi și, totuși, lumea nu s-a lăsat păcălită.

Pe de altă parte, faptul că într-un oraș ai putea avea la dispoziție cam tot ce ai nevoie într-un perimetru pe care să îl poți acoperi în 15 minute nu este rău în sine. Rău ar fi dacă acel perimetru ar deveni o colivie din care nu ai avea voie să ieși. Ar fi finalul libertății și al egalității de destin. Ar fi finalul păcii sociale – toate stihiile lumii s-ar dezlănțui, pentru că ființele umane, raționale, nu sunt peruși care să se obișnuiască în confortul coliviei și să uite să zboare.

R3media: Dintre multele prevederi ale legii, care sunt problematice, care considerați, din punctul dvs de vedere, că este cea mai periculoasă pentru drepturile românilor?

Gheorghe Piperea: Potențialul de interpretare a legii, în sensul legării de glie, pe „sistem” feudal, ar fi cea mai periculoasă consecință a unei asemenea legi. De asemenea, aneantizarea proprietății: dacă ai avea o mașină, cumpărată din munca ta, pe creditul pe care trebuie să îl plătești ani  de zile, ar deveni complet inutilă, deci dreptul de proprietate (care înseamnă jus utendi, adică dreptul de a folosi bunul, și jus abutendi, adică dreptul de a dispune de bun) ar fi o iluzie. În plus, dreptul la muncă liberă, la educație și la circulație ar deveni simple amintiri, căci omul nu ar mai putea ridica nicicum capul din blidul său de semințe amestecate cu insecte, la care ar avea dreptul, pentru a fi „fericit” și fără de niciunele … Nenorocirea este că eco-teroriștii climatici sunt deja entuziasmați cu privire la acest proiect totalitar, crezând că salvează planeta dacă vor face de paza sovietică la granițele „orașelor de 15 minute”, pentru a fi siguri că nimeni nu trece granița. China de acum și comunismul stalinist din urmă cu 40 de ani ar fi mici strănuturi totalitare în raport de acest nou ev mediu al minților întunecate de ură și de sentimentul mesianic …

R3media: În condițiile în care se vorbește explicit despre taxarea suplimentară a cetățenilor pentru a putea circula printr-o anumită zonă din orașul în care locuiesc și pentru care contribuie cu taxe și impozite, mai respectă această lege articolul 25 din Constituție, privind „garantarea liberei circulații” a cetățenilor pe întreg teritoriul țării?

Gheorghe Piperea: Nu, evident că nu. Practic, va fi un fel oribil de re-înviere a iobăgiei, care nu era doar muncă forțată pe moșia seniorului feudal, ci și o înlănțuire a omului, pentru a nu se putea mișca pe o rază mai mare decât cea a lanțului …

Ca să nu mai vorbim că partea asta cu taxa de eliberare din colivie este și discriminatorie, iar criteriul inegalității este averea … Cei bogați vor fi liberi să circule unde vor și să polueze cum consideră de cuviință, în timp ce săracii și înfometații vor rămâne blocați în ghetouri, unde vor fi … fericiși și mândri.

R3media: Conform Guvernului, inițiatorul legii, scopul acesteia este „reducerea gazelor cu efect de seră din transporturi și pentru creșterea siguranței rutiere în zonele urbane, utilizând soluții verzi și digitale”. Dar nu se precizează până la ce nivel trebuie reduse gazele cu efect de seră și cum „soluțiile digitale” cresc siguranța circulației. Această ambiguitate poate constitui un pretext perpetuat la infinit pentru ceva mult mai periculos, precum controlul total al populației, așa cum afirmă criticii legii?

Gheorghe Piperea: Când transformi o teorie științifică, mai mult sau mai puțin credibilă, în religie, orice măsură luată pentru punerea în aplicare a teoriei este talibanism. Când teoria și instrumentele de aplicare ale acesteia se justifică prin ele însele, se ajunge la războaie. Da, este un pas către ceva mult mai periculos.

R3media: Credeți că o asemenea lege se poate aplica, de facto, în România?

Gheorghe Piperea: Nu, nu vor avea efecte. La fel ca și în cazul vaccinului, românul, care este ‘oț, va găsi căi de evitare a acestei prostii care se vrea o cruciadă.