ȘTIRI Editorial fulminant într-una dintre cele mai importante publicații medicale din lume, British...

Editorial fulminant într-una dintre cele mai importante publicații medicale din lume, British Medical Journal: Când știința bună este suprimată de complexul medical-politic, oamenii mor

Dr. Kamran Abbasi, profesor la Imperial College din Londra și editor executiv al publicației „British Medical Journal”, ce apare neîntrerupt din 1840, a scris un editorial în care denunță corupția, politizarea științei și suprimarea științei ce s-au petrecut odată cu pandemia de coronavirus.

El notează că atunci „când știința bună este suprimată de complexul medical-politic, oamenii mor”, iar politicienii și guvernele suprimă știința pentru câștiguri politice și materiale.

Iată editorialul, integral:

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

Covid-19. politizare, „corupție” și suprimarea științei

Când știința bună este suprimată de complexul medical-politic, oamenii mor.

Politicienii și guvernele suprimă știința. Fac asta în interes public, spun ei, pentru a accelera disponibilitatea diagnosticelor și tratamentelor. Fac asta pentru a sprijini inovația, pentru a aduce produse pe piață la o viteză fără precedent. Ambele motive sunt în parte plauzibile; cele mai mari dezamăgiri sunt întemeiate pe o fărâmă de adevăr. Dar comportamentul care le subîntinde este tulburător.

Știința este suprimată pentru câștiguri politice și financiare. Covid-19 a dezlănțuit corupția statală pe scară mare, și este dăunătoare pentru sănătatea publică (1). Politicienii și industria sunt responsabili pentru acest furtișag oportunist. Asemenea sunt oamenii de știință și experții în sănătate. Pandemia a arătat cum complexul medical-politic poate fi manipulat într-o stare de urgență – un timp în care este cu atât mai important să fie protejată știința.

Răspunsul la pandemie al Marii Britanii furnizează cel puțin patru exemple de suprimare a științei sau oamenilor de știință. În primul, apartenența, cercetarea și deliberările din cadrul Scientific Advisory Group for Emergencies (SAGE) au fost secrete până când o scurgere în presă a forțat transparența (2). Scurgerea a arătat o implicare inadecvată a consilierilor guvernamentali în SAGE, expunând, totodată, sub-reprezentarea celor din sănătatea publică, spitale, a femeilor și minorităților etnice. Într-adevăr, guvernului i s-a ordonat să facă un raport pe anul 2020 privind deficiențele în gestionarea pandemiei, numit Operation Cygnus, în urma unui verdict al Information Commissioner’s Office (3,4). (…) De asemenea, pe 15 octombrie, editorul de la Lancet s-a plâns că autorul unei cercetări, un om de știință britanic, a fost blocat să vorbească în massmedia de guvern din cauza „contextului politic dificil” (7).

Un alt exemplu privește controversa testărilor de anticorpi pentru Covid-19 (8). Operation Moonshot a premierului depinde de disponibilitatea imediată a testelor de diagnostic rapide și de încredere (9). Depinde, de asemenea, de logica chestionabilă a screening-ului în masă în prezent încercat în Liverpool cu teste PCR suboptimale (10, 11).

Incidentul e legat de cercetările publicate în această săptămână de British Medical Journal, care au găsit că guvernul a procurat un test de anticorpi care în lumea reală nu are performanțele atribuite de manufacturieri (12, 13). Cercetători de la Public Health England și de la instituțiile colaboratoare au încercat în mod deosebit să-și publice descoperirile înainte ca guvernul să se angajeze în a cumpăra milioane din aceste teste, dar au fost blocați de departamentul de sănătate și de biroul premierului (14). De ce a fost atât de important să fie procurat acest produs anume fără o verificare corespunzătoare? Publicarea unei cercetări aflate în variantă preprint este compatibilă cu politica BMJ. Ca și cum a vrut să dovedească ceva, Public Health England a încercat fără succes să blocheze comunicatul BMJ despre cercetare.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Ghidul incorect politic –despre femei, sex și feminism, de Carrie Lukas  și vei contribui la susținerea siteului R3Media.

Politicienii deseori pretind că urmează știința, însă aceasta este suprasimplificare înșelătoare. Știința rareori e absolută. Rareori se aplică oricărui cadru sau oricărei populații. Nu are sens să urmezi servil știința sau dovezile. O mai bună abordare pentru politicieni, decidenții numiți public, este să fie informați și ghidați de știință când decid politici pentru public. Dar chiar și această abordare dă încredere publică și profesională doar dacă știința este verificabilă și liberă de interferența politică, și dacă sistemul este transparent și necompromis de conflictele de interese. (…)

Răspunsul Marii Britanii la pandemie se bazează masiv pe oameni de știință și alți oficiali guvernamentali care au îngrijorătoare interese aflate în conflict, inclusiv participații în companii care manufacturează teste de diagnostic Covid-19, tratamente, vaccinuri (17). Oficialii guvernamentali pot ignora sau folosi selectiv știința – o altă formă de utilizare necorespunzătoare – și să se dedea la practici anti-competitive care favorizează propriile lor produse și ale prietenilor și asociaților (18).

Cum poate fi protejată știința în aceste timpuri extraordinare? Primul pas este o completă dezvăluire a intereselor conflictuale din partea guvernului, politicienilor, consilierilor științifici, oficialilor numiți, cum ar fi șefii testărilor, achiziționării testelor de diagnostic, distribuției vaccinurilor. Următorul pas este transparența totală asupra sistemelor de decizie, proceselor, și cunoașterea celor care sunt responsabili.

Odată transparența și răspunderea stabilite ca norme, indivizii folosiți de guvern ar trebui, în mod ideal, să lucreze în acele domenii care nu sunt legate de interesele lor conflictuale. Expertiza este posibilă fără interese aflate în conflict. Dacă o astfel de regulă strictă devine nepractică, un minimum de bune practici este ca oamenii aflați în conflict de interese să nu fie implicați în decizii asupra produselor și politicilor unde au interese financiare.

Guvernele și industria trebuie de asemenea să înceteze să anunțe politici științifice critice prin comunicate de presă. Asemenea decizii lasă știința, massmedia și piețele vulnerabile în fața manipulărilor. Publicarea deschisă, clară, a bazei științifice a politicilor și achizițiilor este o cerință fundamentală (19).

Mizele sunt mari pentru politicieni, consilieri științifici și oficiali guvernamentali. Carierele și conturile bancare pot atârna greu în deciziile pe care le fac. Dar aceștia au o mai mare responsabilitate și datorie față de public. Știința e un bun public. Nu trebuie urmată orbește, dar trebuie să fie luată în considerare în mod onest. Important de punctat, suprimarea științei, fie prin întârzierea publicării (reamintim cazul singurului studiu asupra eficienței măștilor făcut prin testare cu grup de control care este întârziat de la publicare în mod nejustificat și netransparent – n.n.), prin selectarea deliberată a cercetărilor favorabile, sau prin bâjbâiala oamenilor de știință, este un pericol la adresa sănătății publice, cauzând decese și expunând oamenii la intervenții nesigure sau ineficiente, împiedicându-i, totodată, să beneficieze de unele mai bune. Când sunt întrepătrunse cu decizii comerciale, este vorba și de proastă administrare a banilor publici.

Politizarea științei a fost folosită entuziast de unii dintre cei mai răi dictatori și autocrați din istorie, și este acum, în mod regretabil, un loc comun în democrații (20). Complexul medical-politic tinde către suprimarea științei și către mărirea și îmbogățirea celor de la putere. Și, pe măsură ce cei puternici devin mai de succes, mai bogați, și mai intoxicați de putere, adevărurile incomode ale științei sunt suprimate. Și când știința bună e suprimată, oamenii mor.

Traducere: Cuvântul Ortodox

Referințe:

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul globalist și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume cauze conservatoare și/sau naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Nimeni nu-mi „editează” ideile și materialele publicate. Sunt un om liber. Dacă dorești să ai ce citi în continuare, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumesc.

Mihai Șomănescu
Publisher R3Media

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

IMPORTANT

Campania R3Media a strâns 8.312 de lei din cei 17.561 lei...

Dragi prieteni ai R3Media, sunteți extraordinari! Campania de donații pentru luna septembrie s-a încheiat ieri cu un bilanț care mi-a depășit așteptările: din necesarul de...

Cele mai citite

Articole relaționate