vineri, ianuarie 24, 2025
ACTUALITATECJUE respinge acțiunile Poloniei și Ungariei împotriva mecanismului care condiționează banii UE...

CJUE respinge acțiunile Poloniei și Ungariei împotriva mecanismului care condiționează banii UE de respectarea statului de drept. Reacție dură a Budapestei

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins miercuri acțiunile formulate de Ungaria și Polonia împotriva mecanismului care condiționează alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, informează Hotnews.

La 16 decembrie 2020, Parlamentul European și Consiliul au adoptat un regulament care instituie un regim de condiționalitate pentru protecția bugetului UE în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru. Regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei Europene, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.

Ungaria și Polonia au introdus câte o acțiune în fața Curții de Justiție, în martie 2021, solicitând anularea acestui regulament. Ele își întemeiază acțiunile pe absența unui temei juridic adecvat în Tratatele UE și FUE, pe o eludare a procedurii prevăzute la articolul 7 TUE3, pe o depășire a competențelor Uniunii și pe o încălcare a principiului securității juridice. În susținerea argumentației lor, Ungaria și Polonia au făcut referire la un aviz confidențial al Serviciului juridic al Consiliului privind propunerea inițială care a condus la acest regulament, Curtea declarând admisibilă această referire, în pofida obiecțiilor Consiliului, în temeiul interesului public superior pe care îl reprezintă transparența procedurii legislative, arată CJUE.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: George Soros – puterea din umbră, de David Horowitz și Richard Poe,  vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului  R3media.

  • ”Plenul Curții de Justiție respinge acțiunile formulate de Ungaria și de Polonia împotriva mecanismului de condiționalitate care face ca beneficiul finanțărilor din bugetul Uniunii să depindă de respectarea de către statele membre a principiilor statului de drept.
  • Acest mecanism a fost adoptat pe un temei juridic adecvat, este compatibil cu procedura prevăzută la articolul 7 TUE și respectă în special limitele competențelor atribuite Uniunii, precum și principiul securității juridice”, a anunţat miercuri CJUE.

Curtea amintește că „respectarea de către statele membre a valorilor comune pe care se întemeiază Uniunea, care au fost identificate și sunt împărtășite de acestea și care definesc identitatea însăși a Uniunii ca ordine juridică comună acestor state, printre care statul de drept și solidaritatea, justifică încrederea reciprocă între aceste state”.

Hrănește bine(le)! Cumpără suplimentul alimentar Etamynis(alergie la praf, polen,venin)  și vei contribui la susținerea siteului R3media

Argumentele CJUE:

  • “Întrucât această respectare constituie astfel o condiție pentru exercitarea tuturor drepturilor care decurg din aplicarea tratatelor unui stat membru, Uniunea trebuie să fie în măsură, în limitele atribuțiilor sale, să apere aceste valori.
  • Respectarea acestor valori nu poate fi redusă la o obligație impusă unui stat în vederea aderării la Uniune și pe care acesta ar putea să o încalce după aderarea sa.
  • Bugetul Uniunii este unul dintre principalele instrumente care permit concretizarea, în politicile și în acțiunile Uniunii, a principiului fundamental al solidarității între statele membre, iar punerea în aplicare a acestui principiu, prin intermediul acestui buget, se sprijină pe încrederea reciprocă pe care acestea o au în utilizarea responsabilă a resurselor comune înscrise în bugetul menționat.
  • Or, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii și interesele financiare ale Uniunii pot fi grav compromise prin încălcări ale principiilor statului de drept săvârșite într-un stat membru.
  • Astfel, aceste încălcări pot avea drept consecință, printre altele, lipsa unei garanții că cheltuielile acoperite de bugetul Uniunii îndeplinesc ansamblul condițiilor de finanțare prevăzute de dreptul Uniunii și, prin urmare, că sunt conforme cu obiectivele urmărite de Uniune atunci când aceasta finanțează asemenea cheltuieli.
  • Așadar, un „mecanism de condiționalitate” orizontală precum cel instituit de regulament, care condiționează beneficiul finanțărilor din bugetul Uniunii de respectarea de către un stat membru a principiilor statului de drept, poate intra în sfera competenței conferite de tratate Uniunii de a stabili „norme financiare” referitoare la execuția bugetului Uniunii”.

Curtea mai constată că procedura instituită prin regulament nu eludează procedura prevăzută la articolul 7 TUE și respectă limitele competențelor atribuite Uniunii.

„Această hotărâre este un nou mijloc de presiune asupra țării noastre”, a scris ministrul Justiției, Judit Varga, pe Facebook.

Polonia și Ungaria, care au cerut anularea acestui mecanism „condiționalitate” fără precedent, sunt acuzate în mod regulat de Comisia Europeană de încălcări ale statului de drept.

În ceea ce privește Ungaria, Comisia a ridicat probleme legate de achizițiile publice, conflictele de interese și corupție.

Cu toate acestea, Varga susține că decizia CJUE este o „decizie politică”, legată de legea care interzice promovarea  la persoanele sub 18 ani despre schimbarea sexului și homosexualitate, adoptată în vara anului 2021 în Ungaria pe motivul „protecției copiilor”.

Premierul Viktor Orban a convocat un referendum pe această temă care va fi organizat pe 3 aprilie, în același timp cu alegerile legislative.

„Bruxelles-ul nu poate accepta faptul că poporul maghiar îşi poate spune părerea în cadrul unui referendum. Elita birocratică nu vrea să accepte decizia liberă şi opinia maghiarilor”, a spus ministrul Justiției, care a denunțat „atacuri fără precedent” împotriva țării sale.

Ungaria încă așteaptă plata fondurilor din planul de redresare post-Covid 19 al UE, în valoare de 7,2 miliarde de euro pe cinci ani.

Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite care se va confrunta cu prim-ministrul ungar la urne la începutul lunii aprilie, a promis că va „aduce banii acasă” dacă va câștiga.

„Curtea de Justiție a UE a decis că nu va mai da bani hoților. Din păcate, cetățenii maghiari plătesc nota”, a comentat el într-un mesaj postat pe Facebook.

La 16 decembrie 2020, Parlamentul European și Consiliul au adoptat un regulament care instituie un regim de condiționalitate pentru protecția bugetului UE în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru. Regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei Europene, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

9 COMENTARII

  1. Hai s-o luăm pe aia dreaptă…
    Pretențiile Ungariei și Poloniei sunt de bun simț și evidențiază Realitatea actuala. PT CINE ARE OCHI DE VĂZUT, vede că în ultimii doi ani nu a mai rămas nici urmă de stat de drept in UE, ca să mai poți condiționa fondurile UE pe principiul statului de drept. ÎN EUROPA NU MAI EXISTĂ STAT DE DREPT, ci doar un simulacru, o abureala pt proști.
    De la un capăt la ce celalalt capăt, nu numai al Europei, ci al întregii Planete ( cu mici excepții), pretutindeni este în acțiune DICTATURA MEDICALA DE TIP NAZIST. Așadar este CULMEA IPOCRIZIEI să mai vorbești de stat de drept intr-o așa conjunctură.

  2. o mizerie soroshista de constrangere de cedare a suveranitatii! NU ACCEPTATI! TOATE STATELE ESTICE AR TREBUI SA SE UNEASCA ACUM! DE CE ROMANIA NU FACE PARTE DIN GRUPUL de la VISEGRAD?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE