ACTUALITATECCR RESPINGE decizia CJUE privind supremația dreptului UE asupra dreptului românesc. AUR:...

CCR RESPINGE decizia CJUE privind supremația dreptului UE asupra dreptului românesc. AUR: Decizia CJUE și obligativitatea MCV, un atac la INDEPENDENȚA României

Curtea Constituțională a României respinge de facto, printr-un comunicat de presă, decizia CJUE potrivit căreia judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale care contravin dreptului UE.

În comunicat, CCR arată că efectele deciziei CJUE se pot produce numai dacă s-ar revizui Constituția din România.

„Având în vedere Hotărârea pronunțată în data de 21 decembrie 2021 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion și alții, C379/19 DNA- Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociaţia «Forumul Judecătorilor din România », C-811/19 FQ și alții și C-840/19 NC, care a generat dezbateri în spațiul public cu privire la impactul acesteia asupra Curții Constituționale a României, facem următoarele precizări:

Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău manualul „O istorie a lumii pentru copii” de Virgil Hillyer, și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Prin Decizia nr.685/2018, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat nelegala compunere a Completurilor de 5 judecători organizate la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie. Constatând că acestea au fost nelegal constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia hotărârile instanţei de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când au fost date de o instanţă cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei și art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, conform căruia se poate face contestaţie în anulare împotriva hotărârilor penale definitive, atunci când instanţa nu a fost compusă potrivit legii.

Hrănește bine(le)! Cumpără suplimentul alimentar Etamynis(alergie la praf, polen,venin)  și vei contribui la susținerea siteului R3media.

Prin Decizia nr.417/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Constatând că acestea, contrar legii, nu au fost constituite, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, conform căruia atunci când există cazul de nulitate absolută referitor la necompetență, instanța apel dispune rejudecarea de către instanța competentă, respectiv, în cazul analizat, de completurile specializate.

Prin Decizia nr.51/2016, Curtea a constatat neconstituționalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, ceea ce înseamnă că mandatul de supraveghere tehnică poate fi pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art. 55 alin. (5) din Codul de procedură penală.

Prin Decizia nr.26/2019, Curtea s-a pronunțat asupra unui conflict juridic de natură constituțională care a vizat încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a unor protocoale de colaborare. Constatând că acestea nu puteau fi încheiate între cele două autorități publice, Curtea a stabilit conduita constituțională de urmat, conduită ce se regăsește în pct.3 al dispozitivului deciziei, respectiv „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare”.

Astfel cum s-a arătat mai sus, aceste decizii au antamat probleme punctuale referitoare la:

– compunerea Completurilor de 5 judecători la nivelul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie;

– la constituirea completurilor specializate în materia infracțiunilor de corupție la nivelul Înalta Curți de Casaţie şi Justiţie;

– punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică;

– la competența Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a încheia protocoale de colaborare cu Serviciul Român de Informaţii.

Prin urmare, niciuna dintre aceste decizii nu a vizat nici crearea unei impunități cu privire la faptele ce constituie infracțiuni grave de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție și nici înlăturarea răspunderii penale cu privire la aceste infracțiuni.

Subliniem faptul că, potrivit art.147 alin.(4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt și rămân general obligatorii.

De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”, a afirmat CCR.

La rândul său, partidul AUR a criticat decizia CJUE, afirmând că reprezintă „un atac la independența României”.

AUR a criticat și obligarea României la respectarea MCV.

„Dacă Germania, Ungaria și Polonia au reacționat până acum în sensul ignorării anumitor semnale primite de la Bruxelles, iată că România se vede pusă în situația de a ignora chiar o decizie a CJUE, pentru a fi în rândul statelor suverane membre ale UE. CCR s-a pronunțat clar: numai după revizuirea Constituției, poate fi aplicată o astfel de hotărâre. Art. 11 alin. 3 din Constituția României prevede că, dacă în tratate există dispoziții contrare Constituției României, acestea vor putea fi ratificate numai după revizuirea Constituției, iar art. 148 din Constituția României plasează dreptul UE deasupra legislației României, dar nu deasupra Constituției României. În același timp, chiar CCR analizează constituționalitatea legilor și ordonanțelor din punctul de vedere al respectării art. 148 din Constituție, adică supremația dreptului UE. Judecătorul național de drept comun nu poate să nu aplice o decizie a CCR, deoarece aceasta este general obligatorie pentru toate autoritățile, instituțiile și cetățeni, iar dacă nu o aplică, înseamnă că greșește și trebuie să fie sancționat”, a declarat senatorul Claudiu Târziu, co-președinte AUR.

„În privința MCV, acesta a fost impus ca o condiție de preaderare la UE, dar, conform Actului de aderare, el trebuia să funcționeze pe o perioadă de maxim 3 ani. Nici nu se poate admite ca, în scopul aderării, România să fi acceptat tutela UE în domeniul justiției pe o perioadă nedeterminată, așa cum prevede hotărârea CJUE, organismele europene acționând ca un factor de presiune și la 11 ani de la expirarea MCV, inclusiv prin mecanismele jurisdicționale. Deși CJUE susține că MCV a fost prelungit și după termenul de 3 ani, după acest termen nu mai există sancțiunea specifică menționată în art. 37-38 din Actul de aderare și corelată cu MCV, respectiv măsurile de salvgardare. În lipsa posibilității aplicării acestei sancțiuni, MCV în integralitate devine doar o normă de recomandare. Cerem președintelui dispărut la golf, Klaus Iohannis, prim-ministrului Nicolae Ciucă și ministrului de externe Bogdan Aurescu să notifice Comisia Europeană asupra expirării MCV și luării în considerare a rapoartelor emise de către această instituție europeană numai cu titlu de recomandare”, a subliniat deputatul George Simion, co-președinte AUR.

Alianța pentru Unirea Românilor îndeamnă la inițierea unui dialog inter-guvernamental, întrucât este nevoie de unanimitate între state atunci când se dorește modificarea bazelor de funcționare a Uniunii Europene. În Uniunea Europeană, ori toate statele sunt egale, ori niciunul, afirmă AUR.

MAI MULTE DE LA ACELAȘI AUTOR

Dragi prieteni,

dacă doriți o presă independentă, trebuie s-o susțineți. În România, mediul economic este conectat la sistemul global și nu există, precum în Statele Unite sau alte țări, companii care să-și asume susținerea cauzei naționale.

Recenta criză a arătat câtă nevoie există pentru o presă independentă, care să nu depindă de subvențiile guvernamentale și de banii multinaționalelor.

Trebuie să știți: nimeni nu ne „editează” ideile și materialele publicate. Suntem oameni liberi. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3media, contribuie și tu printr-o donație, oricât de mică. Împreună, putem reuși multe.

Mulțumim!

Redacția R3media

Dacă dorești să fii alături de noi, urmărește-ne pe Google News, Telegram, Facebook sau Twitter. Sau poți să te abonezi, gratuit, la Newsletter.

Înscrie-te la newsletterul R3Media

Te rog așteaptă puțin

Mulțumim! Bine-ai venit în comunitatea noastră

1 COMENTARIU

  1. PNL si PSD de ce nu critica alaturi de AUR decizile CJUE? Asadar PNL si PSD nu sunt partide romanesti. Uniunea sabotati Romania(USR) stiam ca nu este partid romanesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

[gs-fb-comments]

Articole populaR3 în ultimele 24 h

Articole R3laționate