Judecătorii naționali pot lăsa neaplicate, fără riscul de a fi anchetați disciplinar, deciziile Curților Constituționale, care contravin dreptului Uniunii Europene și prin care interesele financiare ale UE sunt lăsate neapărate – este decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al CJUE. În plus, CJUE a subliniat faptul că recomandările Comisiei Europene pentru România, în cadrul MCV, sunt obligatorii.
Cu alte cuvinte, dreptul UE are în fața dreptului național, dacă deciziile CCR contravin dreptului european.
Decizia CJUE vine în contextul mai larg în care Curțile Constituționale din statele est-europene precum Polonia, Ungaria sau România, dar și din Germania, au decis că deciziile lor au întâietate în fața deciziilor CJUE și a legislației europene.
Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău manualul „O istorie a lumii pentru copii” de Virgil Hillyer, și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Pe 8 iunie în acest an, Curtea Constituțională a României a statuat că instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor Curții Constituționale din România.
Hrănește bine(le)! Cumpără suplimentul alimentar Păstura crudă și vei contribui la susținerea siteului R3media.
Publicația G4 Media notează că „decizia CJUE de astăzi vine să pună capăt acestor tendințe suveraniste și centrifugale ale unor Curți naționale constituționale”.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: George Soros – puterea din umbră, de David Horowitz și Richard Poe, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.
Analistul politic Florin Cojocariu, cunoscut om de dreapta, spune că decizia CJUE este „lovitura finală democrației europene”.
El explică de ce se întâmplă acest lucru:
„Legile europene (“dreptul UE”) sunt creația Comisiei Europene, nu a Parlamentului European. Comisia nu e aleasă, ci numită prin negocieri politice obscure între greii europeni, și e singura cu drept de inițiativă legislativă.
2. Majoritatea parlamentarilor europeni din toate țările, care sunt aleși, sunt trimiși acolo să ridice mâna la deciziile grupurilor politice din care fac parte, fără prea multe discuții, nu să facă politică. Postul e o rentă, nu un post de decizie politică. Parlamentarii europeni scriu rapoarte inutile, nu inițiază legi.
3. Așadar majoritatea legilor, directivelor și regulamentelor sunt creația unui corp birocratic complet opac, care nu a participat vreodată la alegeri și care nu poate fi sancționat politic.
4. Legea fundamentală a fiecărui stat democratic european e Constituția Națională, care garantează în primul rând principiile fundamentale ale democrației. Constituția e validată și ajustată doar în referendum, pentru a-și păstra autoritatea democratică.
5. Tribunalul UE a stabilit că judecătorii naționali pot ignora legea asta fundamentală dacă o lege UE o contrazice.
Concluzie: un corp birocratic neales și opac obiect al lobby-ului corporatist și aflat în conflicte de interese dubioase, devine sursa finală de autoritate juridică europeană. Dacă ei stabilesc mâine că din cauză de epidemie orice adunare de mai mult de 2 persoane e interzisă, asta devine final obligatoriu, *fără drept de apel*, pentru toți”.
UE vrea sa distruga democratia.
Nu că țin morțiș să scurm și să fiu nesuferit dar Curtea de Justiție a UE nu împlinește, de fapt, democrația? Dacă ce a plecat din Grecia Antică oferea dreptul de a decide la maximum 20% din populație – ceea ce poate fi acum considerată tiranie, a ajuns la dreptul de vot oferit întregii populații, nu era oarecum firesc să se ajungă la binele ultra-comun, la nivel macro? Adică dacă toți suntem egali, să decidem toți, pentru toți. Deci noi, țările minoritarie, nu ar trebui teoretic să ne supunem majorității?