Sfântul Mucenic Ermie a trăit în vremea împăratului Antonim Piul (138-161) care a pornit o puternică persecuție asupra creștinilor. Soldații său mergeau din oraș în oraș obligând lumea să aducă jertfă zeilor, iar cei care nu se supuneau erau chinuiți și uciși.
Sfântul Ermie din orașul Comani, aflat în etate, era soldat în armata împăratului și a refuzat să se supună poruncii guvernatorului Sebastian de a aduce jertfă zeilor. Ca urmare a refuzului său guvernatorul a poruncit să fie torturat, în speranța că se va lepăda de credința creștină și va aduce jertfă idolească.
Guvernatorul a chemat un vrăjitor vestit al vremii, care i-a dat otravă sfântului, însă prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu acesta a supraviețuit. Văzând vrăjitorul acestea a căzut în genunchi și a mărturisit credința creștină, fapt pentru care guvernatorul Sebastian a pus să fie decapitat.
În cele din urmă Sfântul Ermie, după ce a fost supus supliciilor, a suferit moarte martirică prin decapitare. După trecerea sa la cele veșnice Dumnezeu a învrednicit sfintele sale moaște cu darul facerii de minuni.
Tot astăzi Biserica Ortodoxă sărbătorește pe Sfinții Mucenici Eusebie și Haralambie, care au fost martirizați prin foc.
