vineri, aprilie 12, 2024
ACTUALITATECalendarul zilei 24 aprilie | Ziua care marchează genocidul împotriva armenilor: Turcii...

Calendarul zilei 24 aprilie | Ziua care marchează genocidul împotriva armenilor: Turcii au omorât peste 1,5 milioane de oameni

În fiecare an, pe 24 aprilie, se aminteşte genocidul împotriva armenilor. În 1915, în timpul Primului Război Mondial, un milion şi jumătate de armeni au fost ucişi în Imperiul Otoman, într-o acţiune de epurare etnică, de eliminare a acestui popor în Anatolia. Sintagma “Metz Yeghern” (Marele Rău), folosită de armeni pentru a defini primul genocid din secolul al XX-lea, exprimă vastitatea acelei tragedii.

Data este aleasă pentru că pe 24 aprilie 1915, au fost arestate câteva sute de persoane reprezentative în comunitatea armeană şi intelectuali, cei mai mulţi în Istanbul.

Genocidul armean a avut loc între anii 1915-1923. Pe data de 1 august 1914 a început Primul Război Mondial care a durat patru ani. Imperiul Otoman, condus de Junii Turci, a intrat oficial în război pe data de 29 octombrie 1914. Trei factori cheie au contribuit la producerea genocidului armean și anume: declinul Imperiului Otoman, poziția vulnerabilă a armenilor din Imperiu și izbucnirea Primului Război Mondial.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Opțiunea Benedict, de Rod Dreher și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

Genocidul din anul 1915 nu era nici întâmplător, nici neașteptat. Acesta rezultă, în mod logic, după decenii, chiar după sute de ani, pe parcursul cărora, sultanii turci succesivi, apoi Junii turci au dus o politică de cruzime naționalistă și de exterminare în privința tuturor popoarelor străine, inclusiv a armenilor. Acest fapt se datora unei politici de stat oficiale, nu a unor personalități izolate.

Genocidul armean se înscria perfect în cadrul panturcismului, versiunea Junilor turci a programului panturanian, care viza crearea unui stat turc „pur” și apărarea integrității teritoriale a Imperiului Otoman. Trebuie să identificăm cauzele genocidului armean în principiile „teoretice” și în politica construită în jurul lor.
Etape

Prima fază a genocidului armean a fost încorporarea a aproximativ 60,000 de barbați armeni în armata otomană care au fost ulterior dezarmați și uciși. De-a lungul timpului, armenii au contribuit semnificativ la dezvoltarea multor orașe printre care și Constantinopol (actualul Istanbul).

A doua fază a genocidului armean este reprezentată de arestarea a aproximativ 700 de intelectuali și reprezentanți ai elitei politice de origine armeană din Constantinopol, majoritatea cărora au fost arestați și omorâți. Apoi, populația armeană constituită în mare parte din femei, copii și bătrâni de pe teritoriul Imperiului Otoman a fost deportată în deșertul Deyr ez-Zor unde majoritatea a fost omorâtă.

Pentru a realiza genocidul, turcii au creat centre de deportare și masacrare și lagăre de concentrare și anihilare a deportaților. La uciderea armenilor au participat atât soldați turci, cât și ofițeri de poliție și bandiți kurzi. În urma deportărilor, pe teritoriul din estul Turciei de astăzi au mai rămas doar armenii care au trecut la religia musulmană.

Ultima fază a genocidului armean a fost reprezentată de negarea Guvernului turc până în momentul actual a deportărilor masive și a crimelor săvârșite de către turci și kurzi.

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,400FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE