joi, februarie 13, 2025
ACTUALITATEZeci de foști parlamentari moldoveni, precum și o personalitate universală precum Eugen...

Zeci de foști parlamentari moldoveni, precum și o personalitate universală precum Eugen Doga, cer autorităților de la București și de la Chișinău declanșarea pașnică a UNIRII

Zeci de foști parlamentari din Parlamentul care a adoptat Independența Moldovei de URSS (1990 – 1994), alături de personalități ale Mișcării de Renaștere Națională au adresat conducerilor de la București și Chișinău un apel „pentru a identifica și demara cât mai curând posibil o formulă pașnică extraordinară de reîntregire a celor două state românești, de unificare a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului prin (Re)UNIREA Basarabiei/Republicii Moldova cu România”, informează Timpul.

Printre personalitățile care semnează apelul se află și marele muzician Eugen Doga.

Semnatarii apelului pornesc de la „dreptul înnăscut, natural, legal şi legitim al unității naționale”, dar şi de la pericolul tot mai evident al ‹războiului sângeros declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei şi ororile comise de trupele ruse asupra oraşelor şi populației civile ucrainene›, care se lasă cu efecte tot mai devastatoare asupra ucrainenilor, dar pun în gardă întreg continentul european şi chiar lumea civilizată.

Înveți și ajuți! Cumpără-i copilului tău manualul  „Geografie elementară” de Charlotte Mason și vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media

Cu toate asigurările celor doi preşedinţi, Maia Sandu şi Klaus Iohannis, respectiv că „nu există un pericol de atac militar asupra Republicii Moldova” sau că „nu avem, în acest moment, nici un fel de date că ar exista ameninţări militare la adresa Republicii Moldova”, asediul şi bombardarea Odessei de către trupele ruse, oraș aflat la doar 150 km distanţă aeriană de Chişinău, determină pe tot mai mulți experți locali şi internaționali să considere Republica Moldova următoarea țintă a expansionismului lui Putin, se spune în apel. Considerații confirmate indirect tot mai des de retorica Moscovei din ultimele zile la adresa Chişinăului. „Considerăm că riscul unei invazii ruseşti în Republica Moldova nu poate fi neglijat şi oricând poate deveni o realitate năprasnică”, avertizează autorii apelului.

Hrănește bine(le) ! Cumpără suplimentul alimentar Propolis mielat (tinctură de propolis cu miere) și vei contribui la susținerea siteului R3media

Totodată, ei fac apel către misiunile diplomatice de la Bucureşti şi Chişinău de a întreprinde demersuri corespunzătoare către Guvernul SUA, către cancelariile statelor europene dezvoltate, către ONU şi organismele internaționale de resort să susțină acest act firesc de întregire a națiunii române şi statului român.

Apel secundat şi de o serie de acte naționale şi internaționale menite a sprijini demersurile diplomatice, cum ar fi Actul Unirii Basarabiei cu România, votat Parlamentul ‹Sfatul Țării› de la Chişinău la 27 Martie 1918 (act în vigoare până în prezent), Declarația de Independență a Republicii Moldova, votată de Primul Parlament ales democratic al Republicii Moldova la 27 august 1991, Tratatul de la Paris din 1920, prin care principalele puteri aliate au recunoscut oficial Unirea Basarabiei cu România; Protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, consecință a căruia teritoriul național şi etnic al României dintre Prut şi Nistru a fost anexat de fosta Uniune Sovietică la 28 iunie 1940, reanexat În 1944 (pact condamnat în 1989 şi de Congresul Deputaților Poporului din Uniunea Sovietică), Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019 privind condamnarea penală a regimurilor totalitare din Europa (‹evaluarea clară şi principială a crimelor şi actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist›, nevoia de ‹evaluări morale şi de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului şi altor dictaturi›) şi altele.

Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019 privind condamnarea penală a regimurilor totalitare din Europa (‹evaluarea clară şi principială a crimelor și actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist›, nevoia de evaluări morale şi de a realiza anchete juridice ale crimelor stalinismului şi altor dictaturi),

Rezoluția APCE din 15 martie 2022 privind consecințele agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, ce conține un amendament privind așa-zisa Transnistria, prin care acest teritoriu este declarat ocupat de Rusia.

Reîntregirea României este oportună din mai multe considerente – spirituale, culturale, istorice, militare, economice etc. O integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană va dura ani buni, iar o invazie rusă în Basarabia poate avea loc din zi în zi. Reîntregirea cât mai curând posibilă ar pune spațiul de la Est de Prut sub scutul de care beneficiază România şi statele din fostul lagăr socialist. De rând cu repararea unei mari nedreptăți istorice, ce a schimbat dramatic destinul a milioane de oameni nevinovaţi, reunificarea poporului român va aduce stabilitatea, prosperitatea şi securitatea în această parte a continentului european, se mai subliniază în Apel.

Documentul este adresat președinților Iohannis și Maia Sandu, premierilor Nicolae Ciucă și Natalia Gavrilița, lui Florin Cîțu ca președinte al Senatului și lui Marcel Ciolacu, în calitate de președinte al Camerei, dar și lui Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova.

Iată apelul integral:

Domnului Klaus Verner JOHANNIS, Președintele României, Comandantul Forțelor Armate, Președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării,

Dlui Florin CîȚU, Președintele Senatului României,
Dlui Nicolae Ionel CIUCĂ, Prim-ministrul României,
Doamnei Maia SANDU, Președintele Republicii Moldova, Comandantul Suprem al Forțelor Armate, Președintele Consiliului Suprem de Securitate,
Dlui Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova,
Doamnei Natalia GAVRILIȚA, Prim-ministrul Republicii Moldova,
„… fără Unire emanciparea naţională nu este posibilă, iar fără emancipare naţională nici drepturile şi libertăţile fundamentale nu pot fi asigurate” (Federaliştii americani).

Excelențe,

Războiul sângeros declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și ororile comise de trupele ruse asupra orașelor și populației civile ucrainene se lasă cu efecte tot mai devastatoare asupra ucrainenilor – exodul a peste 4 milioane de cetățeni ucraineni, preponderent femei și copii, orașe, maternități și teatre practic transformate în ruine, civili, mame și copii omorâți. Sondajele care denotă că circa 80 la sută dintre ruși susțin acțiunile militare ale lui Putin nu lasă prea multă speranță într-o pace cât de cât apropiată, nemaivorbind de una durabilă, ci dimpotrivă alimentează tot mai grav îngrijorările privind securitatea regională și europeană. Obsesiile liderului de la Kremlin de a reface fosta URSS într-un nou imperiu rus și noile declarații ale Moscovei despre o nouă ordine mondială, „justă și democratică”, alături de China, e și mai neliniștitoare.

Cu toate asigurările Domniilor voastre că „nu există un pericol de atac militar asupra Republicii Moldova” (Președintele Maia Sandu) sau că „nu avem, în acest moment, nici un fel de date că ar exista amenințări militare la adresa Republicii Moldova” (Președintele Klaus Iohannis), apropierea trupelor ruse de Odessa, aflată la doar 150 km distanță aeriană de Chișinău, determină pe tot mai mulți experți locali și internaționali să considere Republica Moldova următoarea țintă a expansionismului lui Putin. În plus, să recunoaștem, forțele armate ale Republicii Moldova sunt departe de a fi în stare să țină piept unei invazii rusești, iar prezența de trupe militare ruse de ocupație pe teritoriul republicii complică și mai mult securitate națională. Așa încât, considerăm că riscul unei invazii rusești în Republica Moldova nu este de neglijat. Chiar dacă nu și-a declarat deschis un asemenea scop, nu putem crede Rusiei, cu atât mai mult actualei administrații Putin.

Pornind de la faptul că rezultatul confruntării militare dintre Ucraina și Federația Rusă este imprevizibil și de la situația în care se află astăzi Republica Moldova, noi, membrii Asociației „Parlamentul 90” (sau: deputați în Primul Parlament democratic al Republicii Moldova și un număr impunător de simpatizanți) facem apel la Domniile voastre pentru a identifica și demara cât mai curând posibil o formulă extraordinară de reîntregire a celor două state românești, a spațiului românesc, a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului. În situația regională creată, singura e unica soluție pentru a evita reocuparea acestor teritorii de către Rusia revanșardă și a salva ființa națională din spațiul dintre Nistru și Prut este (Re)UNIREA cu PATRIA-MAMĂ, ROMÂNIA!

Totodată, facem apel către corpurile diplomatice de la București și Chișinău de a întreprinde demersuri corespunzătoare către cancelariile statelor europene, occidentale dezvoltate, organismele internaționale de resort să susțină acest act firesc de întregire a națiunii române și statului român. De rând cu precedentele existente (unificarea Germaniei ș.a.) putem invoca mai multe acte majore din istoria devenirii națiunii române și consolidării statului român:

Actul Unirii Basarabiei cu România, votat de Sfatul Țării la 27 Martie 1918 (neanulat până în prezent de nimeni”);

Declarația de Independență a Republicii Moldova, legitimată prin vot unanim de Delegații plenipotențiari la Marea Adunare Națională și votată de Primul Parlament ales democratic al Republicii Moldova, care stipulează: „REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE”;

Tratatul de la Paris din 1920, prin care principalele puteri aliate (Franța, Regatul Unit al Marii Britanii, Italia, Japonia) au recunoscut oficial unirea Basarabiei cu România;

Protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, drept consecință a căruia teritoriul național și etnic al României dintre Prut și Nistru a fost anexat mișelește de fosta Uniune Sovietică la 28 iunie 1940, reanexat în 1944; în 1989 Parlamentul URSS – Congresul Deputaților Poporului din Uniunea Sovietică a condamnat Pactul, declarându-l nul și neavenit, d asemenea Parlamentele mai multor state l-au declarat nul și neavenit „ab nitio”, inclusiv Republica Moldova, deja ca Stat Suveran, prin Hotărârea Parlamentului din 23 iunie 1990 a declarat Pactul Ribbentrop-Molotov și nul și neavenit ab nitio, condamnând consecințele lui pentru Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța;

Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990 care a legitimat principiul unității popoarelor, principiu de care s-a bucurat și l-a aplicat poporul german la reunificarea Germaniei în septembrie 1990;

Hotărârea Congresului Statelor Unite ale Americii din 28 iu8nie 1991 (CONGRESUL 102, SESIUNEA 1, Rezoluția Senatului 148, prin care s-a decis că Guvernul SUA trebuie să susțină eforturile Moldovei de negociere a reunificării României cu Moldova);

Hotărârea Parlamentului României din 2018 privind deschiderea spre reunificarea Republicii Moldova cu România.

AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

I. Deputați ai Poporului din Parlamentul Independenței (1990-1994)
1. Amihalachioaie Gheorghe
2. Arseni Alexandru
3. Badrajan Simion
4. Baştovoi Andrei
5. Bejenuță Pavel
6. Beşleagă Vladimir
7. Bodiu Zosim
8. Braşoveanu Petru
9. Bratu Ilie
10. Buga Ion
11. Bulgari Valeriu
12. Călugāru Gheorghe
13. Carandiuc Boris
14. Ciorap Vitalie
15. Ciuntu Ioan
16. Cârlan Gheorghe
17. Colun Valentin
18. Costaş Ion
19. Croitor Dumitru
20. Darie Vladimir
21. Dobrea Vladimir
22. Dolganiuc Valentin
23. Druc Mircea
24. Eremia Ion
25. Gherman Valerian
26. Ghimpu Mihai
27. Holban Dumitru
28. Gudumac Vladimir
29. Hadârcă lon
30. Hioară Gheorghe
31. Jardan Valeriu
32. Lefter Teodor
33. Macrinici Teodor
34. Madan lon
35. Maimescu Ștefan
36. Matei Valeriu
37. Margineanu lon
38. Mereula lớn
39. Misail Nicolae
40. Moraru Nicolae.
41. Munteanu lon
42. Munteanu Petru
43. Nastase Vasile
44. Neagu lon
45. Negură lon
46. Nirean Teodor
47. Ohotnicov Alexandru
48. Olaru Teodor
49. Palancica Ion
50. Palii lon
51. Para Vasile
52. Pascaru Vladimir
53. Patraş Mihai 54. Platon Sava
55. Pîrvan Pintilie
56. Popovici Mihail
57. Proca Nicolae
58. Raiu Alexandra 59. Reniţă Alecu
60. Robu Nicolae
61. Rusu Mircea 62. Sajin Vasile
63. Saulea Aurel
64. Secrieru Elisei
65. Şalaru Anatol
66. Şaragov Anatol
67. Tănase lon
68. Terente Anton
69. Todoroi Dumitru
70. Todos Nicolae
71.Trestianu Gheorghe
72. Ţăranu Anatol.
73. Topa Tudor
74. Turcanu Andrei
75. Ţurcanu Anatolie I.
76. Ţurcanu Anatol N..
77. Ţurcanu Constantin
78. Țurcanu Ion
79. Ursu Vasile
80. Usturoi Vitalie
81. Vasilachi Ignat
82. Zgardan Vasile
83. Uncuță Victor
84. Bordeianu Grigore
85. Novac Ion
II. Personalități marcante
1. Doga Eugen
2. Gore-Costin Iuliana
3. Cimpoi Mihai
4. Bulat Eugenia
5. Caraman Anatolie
6. Aramă Elena
7. Aramă Efim

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE