Bode este citat cu această afirmație de Hotnews, cu referire, evident, la Zonă.
Este, desigur, și prostie curată la mijloc, pentru că e clar că omul nici nu-și dă seama ce zice, dar această afirmație poate fi socotită drept esența construcției statale românești postcomuniste.
În numele unor obiective necritic și neclar stabilite, s-a făcut și se face „orice compromis”. Petrolul, gazele, lemnul, banii, finalmente oamenii: totul s-a dat din această țară, în procese care nu merită a fi numite „negocieri”, pentru că într-o negociere există niște limite ale concesiilor, există non-negociabile, există o conștiință a reprezentării unora față de care ești responsabil.
În schema lui „orice compromis”, nu existăm ca parte a negocierii. Și asta pentru ce? Obiectivele în numele cărora facem toate aceste compromisuri sunt minimale. Sunt obiective-mijloace, nu obiective-scopuri-în-sine. Ele nu vor pune la loc nimic din ce am dat. Dimpotrivă, presupun la rândul lor costuri (de integrare, de competitivitate etc). Cu acele obiective nu poți construi o țară. Cu resursele TALE și cu oamenii TĂI construiești o țară. Nu cu iaurturile nemțești și cepele olandeze, la schimb cu forța TA de muncă, cu energia, companiile, piețele tale…
Faptul că încă funcționăm se datorează inerției sistemului – tot mai șubred – economic de care aparținem, care se extinde, într-un fel sau altul, și la periferii, și unui oarecare instinct de supraviețuire a vechililor locali, desigur legat strict de interesele lor.
Slugă e prea puțin spus, cred, pentru a caracteriza această atitudine. Trădare? Aceasta presupune un oarecare tragism, la urma urmei soarta lui Iuda este una tragică. Este un soi de lichelism mărunt, meschin, de oameni mici, foarte-foarte mici, și proști, foarte-foarte proști.
Lor le țin hangul o serie de părut-intelectuali, elită de cremșnit de cofetărie de mâna a treia, care în schimbul resturilor de la masa stăpânilor lor își fac datoria de a raționaliza această auto-anulare națională adăugând prostiei impostura.
Slava!
La el, aflarea in treaba si nepotismul sunt cunoscute. A facut praf MAI. Demisia!
Nu trebuie sa mai avem partide ca USR,PNL si UDMR care sa mai fie in guvern si parlament.
Atât înțelege un istoric din lumea în care trăiește – te întrebi dacă înțelege lumea în care trăim.