Matei-Vlad Pascu, tânărul care a omorât doi tineri, sâmbătă 19 august, lângă localitatea 2 mai din județul Constanța, a fost prins anul trecut cu droguri „pentru consum”. Pascu a fost iertat de Justiție, într-o vreme în care USR și o parte a presei au făcut campanii susținute pentru legalizarea drogurilor „pentru consum”.
Conducând sub influența drogurilor, Pascu a provocat un accident de circulație, intrând în plin într-un grup de opt tineri. În urma impactului, o fată de 20 de ani și un băiat de 21 de ani au murit pe loc. Alţi trei tineri, cu vârste între 19 și 20 de ani, au fost răniţi.
Șoferul a fugit de la locul faptei. El a fost prins de polițiști, la scurt timp, în stațiunea Vama Veche. Acolo, a fost testat cu aparatul drugtest, rezultatul fiind pozitiv pentru cocaină, amfetamină și metamfetamină. Polițiștii i-au făcut dosar penal pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Dar crima putea fi, dacă nu prevenită, măcar întârziată, dacă justiția și-ar fi făcut datoria. În 2022, Pascu a fost prins având asupra sa „0,68 g canabis, în vederea consumului”.
DIICOT a deschis un dosar penal pentru infracţiunea de deținere de droguri de risc, fără drept, în vederea consumului propriu, scrie Libertatea.
După un an de cercetări, pe 21 decembrie anul trecut, procurorii au emis o ordonanță de renunțare la urmărire penală. Pe motiv că era o cantitate mică de droguri de risc și că „suspectul a avut o atitudine sinceră, precum și existența unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea unui proces penal și gravitatea urmărilor produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârșirea infracțiunii”.
Conform legislației, deținerea fără drept de droguri de risc pentru consum propriu este pedepsită, conform Legii 143/2000, cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
„Conduita“ unui infractor și lipsa „urmărilor mai grave”
Procurorii DIICOT au apreciat că nu există un interes public în urmărirea în continuare a suspectului. Ei au precizat, în ordonanţa 959/D/P/2022, că „la aprecierea interesului public sunt avute în vedere și persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, atitudinea suspectului sau a inculpatului după săvârșirea infracțiunii și eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii”.
Soluţia dispusă de DIICOT a fost confirmată de Tribunalul Bucureşti, pe 10 ianuarie anul acesta. „Urmările care s-ar fi putut produce din perspectiva afectării sănătății publice au fost reduse, elementul material (deținere) nefiind în măsură să releve un mod elaborat de comitere a faptei, prin mijloace de natură să indice un pericol social ridicat”, a precizat judecătorul, în motivarea deciziei sale.
Magistratul a adăugat că şi el consideră că „eforturile organelor de urmărire penală necesare pentru desfășurarea procesului penal ar fi disproporționate prin raportare la gravitatea concretă a faptei, iar cheltuielile ce ar urma să fie avansate ar putea fi canalizate spre cercetarea unor fapte cu urmări mai grave”.
USR, REPER, presa – pledoarie pentru dezincriminarea consumului de droguri
Dar „faptele mai grave” nu au întârziat să apară, pentru că, pentru a parafraza înțelepciunea populară: „cine va consuma azi un pic, mâine va consuma și mai mult”.
În acest context, merită menționat că de ani de zile, există forțe politice și mediatice care îndeamnă la „legalizarea drogurilor pentru consum”. În 2022, pagina de facebook USR Tineret cerea „dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu – adică nepedepsirea celor care au droguri doar cât pentru consumul personal”. Adică exact ce i s-a întâmplat lui Pascu.
USR afirma, în mod „stupefiant” următoarele : „Consumul de droguri e un fenomen social normalizat cultural care se va extinde indiferent de anii de închisoare pe care îi prevăd legile anti-drog. De aceea trebuie gestionat într-un mod onest și responsabil, fără intervenția poliției și a sistemului de justiție.
În momentul actual, intervențiile Statului Român împotriva consumatorilor, printre care stigmatizare, cercetare și aplicarea de pedepse, fac mai mult rău decât consumul de droguri în sine! Iar capturile mediatizate arată că Statul nu are niciun plan coerent de a aborda problemele cu care se confruntă societatea, ci că face lucruri doar de ochii lumii.
E momentul să renunțăm la prohibiția drogurilor (Comisia Globala pentru Politica Drogurilor, 2022) și să ne îndreptăm către modele de dezincriminare deja dovedite ca fiind succese răsunătoare”.
În 2023, partidul REPER, desprins din USR și condus de Dacian Cioloș, a depus o iniţiativă legislativă de dezincriminare a posesiei de canabis pentru consum propriu.
În 2019, fostul președinte al USR și candidat la președinție din partea acestei formațiuni, Dan Barna, este de acord cu legalizarea drogurilor ușoare, în condițiile în care actuala lege anti-drog, care este „una veche”, trebuie „îmbunătățită” și că „este nevoie de o dezbatere publică” pe acest subiect.
Publicația PressOne deplângea faptul că legile dure împotriva consumatorilor de droguri „urmăresc să ne execute tinerii”.
EuropaLiberă, un site finanțat de statul american, susține că pedepsirea mai drastică a consumului de droguri apropie România de „Rusia și China”.
KissFM e și mai radical: susține legalizarea tuturor drogurilor, inclusiv a heroinei.
Experții anti-drog spun că aceste substanțe fac ravagii în rândul tinerilor, ajungându-se chiar și la copii de 13-14 ani.
Festivalurile muzicale colcăie de droguri, la aceste evenimente având acces nestingherit și minorii, totul sub privirile forțelor de ordine.
