joi, februarie 9, 2023
RECOMANDĂRIUn matematician de top atrage atenția asupra siluirii limbii române, prin ROMGLEZĂ:...

Un matematician de top atrage atenția asupra siluirii limbii române, prin ROMGLEZĂ: Degradarea limbii, asemenea degradării apelor și a pământului, este masivă și ne copleșește

În avalanșa de mesaje triumfaliste trimise cu ocazia Zilei Limbii Române, au existat și oameni care au atras atenția asupra pericolelor care pândesc graiul nostru național.

Unul dintre aceștia a fost profesorul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, după cum a relatat R3media.

Un alt intelectual care a vorbit despre siluirea limbii române, de data aceasta, prin fenomenul cunoscut drept „romgleză”, a fost matematicianul Aurelian Gheondea, cercetător la Institutul de Matematică Simion Stoilow al Academiei Române din București și profesor la Universitatea Bilkent din Ankara.

Într-un articol publicat pe Contributors, Aurelian Gheondea amintește de faptul că limba română se schimbă, prin împrumutul de cuvinte englezești, într-un ritm alarmant.

Citești și ajuți! Cumpără cartea: Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media.

„Nu mai plătim cu numerar ci cu cash, nu mai avem sfârșit de săptămână ci avem weekend, nu mai avem transmisiuni în direct ci live, nu mai avem centre de vaccinare din mașină ci drive-through sau, mai americănește, drive-thru, nu mai avem știri de ultima oră ci avem breaking news, nu mai avem un loc de muncă ci un job, nu mai există tendință ci trend, nu mai sunt liber profesionist ci freelancer, nu mai avem utilizator ci user, nu mai sunt perdant ci looser, nu mai avem o afacere ci un  business, nu mai avem vânzare cu amănuntul ci retail, nu mai avem țintă ci target, nu mai există o marcă ci un brand, nu mai avem tichet valoric ci voucher. Ar fi necesare foarte multe pagini ca să inventariez romgleza, adică mulțimea cuvintelor englezești care sunt utilizate în anumite medii în detrimentul celor românești deși au exact același înțeles”, a scris cercetătorul.

Domnia sa a remarcat că „se schimbă toponimia: Dacă faceți o plimbare prin noile zone rezidențiale veți observa că în România au răsărit ca ciupercile după ploaie foarte multe residence, pronunțat rezidens, englezește, și nu rezidans, franțuzește. Complexele comerciale integrate, numite mall și pronunțat mol, au în mare majoriate nume englezești. Chiar simplele prăvălii, băcănii, și magazine de cartier au devenit market. A apărut barber shop și a dispărut frizeria. Mai toate magazinele afișează, când vor să mai facă o lichidare de marfă, pe toată vitrina, Sale și nu Reduceri. Vânzătoarea îmi oferă un discount și nu o reducere: mai în glumă, mai în serios, întreb dacă reducerile astea se adresează doar vorbitorilor de limba engleză și nu tuturor iar vânzătoarea mă privește cu uimire, de unde a mai picat și ăsta? Târgul de Crăciun a devenit Christmas Market (foto), evenimente artistice și sociale organizate în România au cu precădere nume englezești”.

Aurelian Gheondea atrage atenția că romgleza nu îmbogățește limba română, ci o substituie alteia.

„Toate limbile se îmbogățesc prin import de cuvinte din alte limbi, atunci când nu au corespondente care să îndeplinească suficient de bine criteriul înțelesului. O analiză mai amănunțită, și aici este marea problemă pe care o văd eu, arată că romgleza nu este vreo formă de îmbogățire prin neologisme a limbii române ci de substituire a cuvintelor românești prin cuvinte englezești, luate la pachet cu scrierea și pronunția din limba engleză. Ceea ce mie mi se pare cu mult mai grav este atentatul la caracterul limbii române scrise care este esențial fonetic: pronunțăm cuvintele după reguli de pronunție specifice limbii noastre și nu ale limbii din care provine respectivul neologism, așa cum merci a devenit mersi, de exemplu”, a scris domnia sa.

Matematicianul spune că elitele și presa au un rol fantastic în această degradare a limbii române.

„Elita română este divizată (unii muncesc cu avânt pe terenul propășirii romglezei, alții sunt atenți și evită englezismele), inactivă (nu mă bag, nu e treaba mea, lasă că are cine să se ocupe), rușinată (păi dacă zic ceva mă iau ăștia de naționalist, retrograd), sau superior blazată (asta este, nu avem ce face). Sunt puține cazuri de exprimare, fie în scris fie vorbit, care să evite englezismele. Sunt medii specifice, informatice, corporatiste, științifice, unde romgleza a devenit deja normă, dacă nu te conformezi ești imediat privit ca ciudat și tratat ca atare.

În fizica conemporană se studiază intens un fenomen din teoria cuantică a informației care este numit entanglement și care se traduce foarte corect în română prin încâlcire. Dar nu veți auzi despre fenomenul de încâlcire cuantică în mediile științifice românești, ci cu precădere cuvântul englezesc. Într-o discuție pe care am avut-o în urmă cu mai mulți ani cu o distinsă fiziciană căreia i-am spus care este traducerea românească, am primit răspunsul aiuritor că încâlcire nu este un cunvânt frumos și deci preferă, din pudoare, să spună entanglement. Distinsa doamnă vorbea o engleză de baltă, dovedită copios pe parcursul conferinței pe care a susținut-o, și nu avea nicio ezitare în a stâlci ambele limbi de o manieră hazlie și în același timp foarte tristă.

Promovarea romglezei în mediul publicistic, scris, radio, sau de televiziune, este masivă. Dacă aveți curiozitatea să urmăriți transmisiuni sportive, cele de tenis sunt poate cele mai afectate, veți auzi exprimări foarte ciudate. În afară de faptul, de acum devenit banal, că o mare parte din terminologia din tenis nu mai este tradusă ci se folosesc termenii englezești, unele dintre exprimări sunt de-a dreptul hilare. De exemplu, zice comentatorul, jucătorul Cutare cere un challenge, deși ar trebui spus, pur și simplu, că jucătorul Cutare contestă decizia arbitrului (to challenge are sensul de a contesta, în acest context).

Pe ecranele televizoarelor vedeți cum romgleza se lăfăie și râde cu toată gura, în fața unei audiențe buimace. Emisiunile radio, împănate cu anglicisme din gros spre bucuria redactorilor, sunt la ordinea zile. Buimăcirea audienței duce de fapt la o divizare a societății, la pierderea comunicării cu locuitorii acestei țări care sunt bombardați cu cuvinte pe care nu le înțeleg și pe care, de cele mai multe ori, nu le pot pronunța, o alienare care poate avea consecințe teribile, dacă nu cumva este deja prea târziu și stricăciunea este ireparabilă”, a explicat el.

Cea mai importantă cauză pentru acest fenomen pare să fie snobismul, remarcă cercetătorul.

„ M-am tot întrebat, cu precădere în ultimii ani, care să fie cauza acestei situații. Cea mai la îndemână pare să fie snobismul: unii dintre noi suntem creatori de englezisme, de cele mai multe ori din necunoașterea suficientă nici a limbii engleze nici a limbii române, iar restul sunt răspândacii, cei care propagă englezismele, vorba lui Marin Sorescu, conform principiului de dezintegrare a oilor. Apoi am putea invoca ignoranța: cei care își împănează discursul cu englezisme dau de cele mai multe ori dovada că nu stăpânesc bine nici limba engleză și nici limba romănă. Ar fi însă nevoie de o cercetare interdisciplinară, care să implice sociologie, psihologie socială, lingvistică, precum și alte discipline (am aflat de curând că există un domeniu de cercetare denumit sociolingvistică) pentru a lămuri fenomenul care pare a fi destul de complex. Pentru mine, care sunt adeptul opiniilor tranșante, lucrurile sunt foarte clare: are loc un fenomen de înlocuire a unei limbi cu o alta. O abordare nuanțată ar conduce la întrebări de genul: de ce simt românii nevoia să își ridice statutul social adoptând cuvinte dintr-o limbă cu statut social superior? Ce anume ne face să nu ne apreciem pe noi înșine și limba pe care o vorbim?”, s-a întrebat Gheondea.

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

Dragi prieteni,

Trebuie să știți: nimeni nu ne „editează” ideile și materialele publicate. Suntem oameni liberi. Dacă îți place și dorești să citești și în continuare materiale pe R3media, urmărește-ne pe Google News, Telegram, Facebook sau Twitter. Sau poți să te abonezi, gratuit, la Newsletter.

Înscrie-te la newsletterul R3Media

Te rog așteaptă puțin

Mulțumim! Bine-ai venit în comunitatea noastră

4 COMENTARII

  1. Fenomenul de înlocuire a unei limbi cu alta pare a fi doar un mijloc, ar trebui căutat și scopul în sine. Din câte înțeleg eu, e vorba de mancurtizare prin colonizare mentală – pur și simplu să ajungi să nu te mai simți acasă, nici la tine în țară, nici la tine-n cap. Să-ți fie, deci, pierdut orice reper vizual și auditiv familiar, de la reclame, la arhitectură și simboluri, la muzică, la cuvintele și expresiile cu care cauți să te înțelegi și pe tine însuți și lumea din jur. Totul să ajungă un simulacru importat la care trebuie să te obișnuiești prin expunere și apoi să te adaptezi prin imitație, chit că respectivele, străine fiind, nu-ți spun nimic.

  2. Pe lângă “importul” direct de cuvinte (trend, weekend, ok, …) unele sunt stâlcite prin românizarea lor: ex – targhetizare – de la target – cuvânt pe care l-am auzit prima dată la mare ministru Videanu care avea mii de “targheturi” pe lângă borduri… În anii ’80 – ’90 (dacă am greșit perioada îmi cer scuze) s-a petrecut un fenomen similar în Franța: a apărut franglais (frangle) un amestec de franceză cu importuri englezești. S-a dat atunci o lege care cred că a avut efect (la ei – la noi multe legi nu au efect asupra unora…)

  3. „Matematicianul spune că elitele și presa au un rol fantastic în această degradare a limbii române.

    „Elita română este divizată (unii muncesc cu avânt pe terenul propășirii romglezei, alții sunt atenți și evită englezismele), inactivă (nu mă bag, nu e treaba mea, lasă că are cine să se ocupe), rușinată (păi dacă zic ceva mă iau ăștia de naționalist, retrograd), sau superior blazată (asta este, nu avem ce face). Sunt puține cazuri de exprimare, fie în scris fie vorbit, care să evite englezismele. Sunt medii specifice, informatice, corporatiste, științifice, unde romgleza a devenit deja normă, dacă nu te conformezi ești imediat privit ca ciudat și tratat ca atare.””

    Ce să înțelegem ? Că partea „bună” (să o numim astfel) a „intelectualității” ar fi împiedicată activ de ceilalți „intelectuali” (mai puțin „buni”) să facă „ceea ce trebuie” (pentru a apăra limba și a împiedica prostirea maselor) ?

    Poate doar dacă îi considerați întelectuali pe … experții din educație! Dar aceștia nu cu propășirea romglezei se ocupă …

    (Las deoparte șomerizarea, ca metodă umanistă de convingere a „recalcitranților”.)

    Pe „cei vechi”, de la ’89 (Pleșu, Dinescu, Patapievici (chiar), Caramitru – fiul doar – MMunteanu și mulți alți revoluționari ai acelor vremuri) nu i-ați putea întreba ce părere au ?

    Oricum, e bine că ați început să îi găsiți pe cei care chiar știu câte ceva.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

34,500FaniÎmi place

Articole populaR3 în ultimele 24 h

Articole R3laționate