miercuri, iulie 24, 2024
POVEȘTIR3 PODCASTTraian Ungureanu, despre ambasadorii care fac „dirigenție augustă” cu România: Și-au format...

Traian Ungureanu, despre ambasadorii care fac „dirigenție augustă” cu România: Și-au format obiceiul să debiteze deșeuri rușinoase pentru gândirea umană și pentru bunul simț democratic. E un semn de grandoare senilă

Traian Ungureanu consideră inacceptabil ca ambasadori străini, exemplificând cu reprezentanții Americii și ai Marii Britanii, să vină și să spună în România, „cine, ce trebuie să facă”.

În partea a II-a a interviului oferit în podcastului PoveștiR3, unul dintre cei mai importanți jurnaliști români contemporani vorbește despre importanța anului 2024 și despre posibilele scenarii care s-ar putea desfășura alegerile din Statele Unite.

În opinia sa, „cei care dețin puterea” în SUA vor face totul pentru ca Donald Trump să nu ajungă președinte.

R3porter: Având în vedere ce-ați spus despre războiul din Ucraina, credeți că există posibilitatea ca la final, dacă se va negocia o nouă arhitectură de securitate a Europei, să ceară cineva ca UE să renunțe la România? Și dacă da, va accepta?

Traian Ungureanu:Nu cred că problema asta s-a pus sau se va pune vreodată. Sunt discuții despre admiterea Ucrainei în UE, ceea ce și nu e doar părerea mea, e aproape fantezie. E ceva foarte-foarte greu realizabil.

Excluderea unor state, nu cred că se poate pune problema. Este adevărat că este o schimbare în raporturile dintre statele est-europene și cele vest-europene, prin prisma războiului din Ucraina.

Citește și VIDEO | Traian Ungureanu: Peste tot, o elită minusculă dar extrem de influentă conduce o societate și îi impune, practic, o forțează să accepte reguli și valori care sunt infirmate categoric de realitate

Și cazul spectaculos, rebel și incendiar este Polonia. E o țară, care, după părerea mea – rog multă lume să nu se supere – trăiește un delir de grandoare complet nemotivat și riscant.

Polonia își închipuie că face jocuri de mare sau viitoare mare putere europeană, ceea ce e o eroare, pentru că Polonia nu poate fi așa ceva: n-are nici masa demografică, nici suprafața, nici dotarea economică, nici puterea militară pentru a avea profilul unei mari puteri. În schimb, și-a deteriorat, pentru multă vreme, relațiile cu Rusia și a forțat o apropiere politică și militară de Ucraina, cu care are în mod tradițional, o relație istorică foarte proastă.

Nu cred că exemplul polonez e atât de cavaleresc și strălucitor precum e prezentat. Cred însă că Estul Europei va avea o pondere mult mai mare în interiorul UE și asta pentru că, în frunte cu Polonia și România – cele mai importante state din Est – ele sunt în momentul ăsta, fără să fiu peiorativ sau negativ, ele sunt în mai mare măsură protectorate americane decât două din forțele bine integrate în structurile UE.

R3porter:  Până la urmă, toate drumurile duc în Statele Unite. Sondajele de opinie nu-l văd bine pe actualul locatar de la Casa Albă și circulă tot felul de zvonuri. Se spune că democrații ar fi în stare să inventeze o urgență – fie revine covid-ul, fie războiul – ca să nu se țină alegerile, pentru a nu-l lăsa pe Trump să câștige. Dacă se vor ține alegerile, îl vor lăsa pe Trump să câștige?

Traian Ungureanu: Nu, dar problema e mai gravă. Suntem într-una din situațiile nenorocite, în care viitorul are o adresă precisă, e vorba de 2024. Atunci când viitorul are o adresă precisă, intrăm în timpuri periculoase.

Intrăm într-un kici istoric de cea mai proastă calitate, un soi de poker strategic foarte periculos. În momentul ăsta, în SUA, alegerile din 2024 arată că scenariile, spațiul de manevră democratic, în cea mai puternică democrație a lumii s-au restrâns extraordinar de mult și tind să fie blocate.

Vreau să spun cu asta că există o „fatwa”, o interdicție „sacră” din care aflăm că Donald Trump nu are voie să câștige alegerile. Asta e clar, deși nimeni n-o să iasă în piață să spună lucrul ăsta.

Dar o spun, zi de zi, milioane de voci mediatice și administrative, cei care dețin puterea de facto în SUA și nu o vor ceda: Trump este indezirabil și inacceptabil.

Operațiunea a început, – cea care caută să-l blocheze pe Trump – , a transformat statul american într-un stat bananier, faimosul stat de drept care ne e propovăduit de zeci de ani, din SUA, a ajuns o parodie, un subprodus guatemalez, acum. Cusut cu o ață albă groasă, e nedemn, penibil pentru o țară ca SUA să dea spectacolul ăsta.

Practic, liderul opoziției e fugărit prin tribunale, sub orice pretext, exact atunci când acțiunea îi poate politic, fatală și îl poate împiedica să candideze la alegeri.

Cred că Trump va candida, problema e că în această situație, n-are voie să câștige. Ce se va întâmpla mai departe e complet imprevizibil. De-aia spun că totul se concentrează pe 2024.

Vor fura democrații alegerile? E o variantă. Vor refuza democrații să accepte victoria lui Trump? E o variantă. În cazul în care Biden va câștiga corect sau nu, vor accepta republicanii victoria democraților. Probabil că nu. E și aceasta o variantă.

Varianta în care alegătorii vor vota și rezultatul va fi acceptat de toată lumea și apoi toată lumea merge acasă, asta nu se mai poate.

Au apărut până și febre conspirative, chiar în discursul unui ziarist pe care-l admir, Tucker Carlson, care a ridicat problema, dacă Trump crede s-ar putea să fie asasinat. Putem să ne închipuim orice, dar nivelul de excitație pe care-l vedem în toate aceste declarații radicale, în toate aceste sfidări ale bunului simț, arată o incandescență incompatibilă cu democrația, echilibrul rațional și cu un viitor calm.

Prin urmare, 2024 va fi un an de neuitat și s-ar putea să fie urmat de o istorie care contrazice istoria de până-n 2024.

R3porter: În condițiile astea, nu există o posibilitate reală ca Statele Unite să facă o implozie? Dacă nimeni nu va accepta rezultatele alegerilor, ce mai rămâne?

Traian Ungureanu:Există până și această variantă, care nu mai e o speculație sălbatică.Nouă ne vine greu de crezut că s-ar putea întâmpla așa ceva, dar întotdeauna lucrurile se întâmplă atunci când se întâmplă. Fără să ne dea de știre: cineva face primul pas și apoi nimeni nu se mai poate opri. Există și varianta asta.

În fond, ce mai e comun, pentru toți americanii? Ce e acel „ceva” comun care ar putea împiedica America să continue pe drumul tragic pe care a intrat? Nimeni nu știe să spună asta.

Democrația e interpretată complet diferit de cele două tabere. Justiția e divizată și partizană. Uitați-vă la cazul Curții Supreme: e acuzată, pentru că e dominată de conservatori, că a devenit partid și e contestată în cea mai profundă nelegalitate posibilă.

Uitați-vă la administrație și efectele acestor decizii asupra cetățenilor din diverse state și chiar la nivel federal. Ce s-a întâmplat în Hawaii? Incendii masive cu mult prea multe victime omenești. Acum aflăm de fapt că nu clima a fost principalul vinovat, ci tembelismul unei administrații care a plonjat în noua ideologie, care este ideologia de stat, impusă de democrați în SUA.

Autoritatea electrică a refuzat să-și facă treaba și să asigure contra incendiilor instalațiile de pe insulă pentru că trebuia să protejeze planeta. Directorul autorității apelor a refuzat să furnizeze apă pentru stingerea incendiilor, pentru că a aderat între timp la înțelepciunea indigenă a fostelor triburi indigene, care spun că apa e o comoară.

E un spectacol fără egal pe lumea asta. Amestec de tembelism, regresiune, fanatism, o decădere rapidă și generală din toate lucrurile pe care experiența umană, educația și istoria le-au cucerit în folosul societăților omenești.

Nu e zi în care să aflăm că încă o valoare importantă, o valoare occidentală, un lucru bun de la un scriitor sau muzician bun au căzut și sunt considerate nule și anulate pe scena americană.

E un articol remarcabil, scris de juristul și economistul Robert Henderson, care spune ceva foarte important: anume că sistemele complexe nu vor putea supraviețui acestei crize de competențe.

Cu alte cuvinte, mai pe românește, toate sistemele complexe pe care se bazează viața în Occident și SUA, presupun oameni care le întrețin. Oameni care le fac service-ul, pentru că se pricep.

În momentul în care, în general, competența cade în SUA, calitatea serviciului care întreține aceste rețele scade și produce catastrofe. Cum explicăm faptul că am avut, în ultimii 10 ani, deraieri, explozii de gaze, căderi de sisteme de siguranță, căderi de sisteme de comunicare interbancară. Și face legătura și spune: iată ce-a venit din spate în timpul ăsta și anume noi și noi echipe manageriale, formate din absolvenți complet nepregătiți, needucați, produsul tipic al noilor pseudo-universități americane.

R3porter: Ați văzut că și la noi se întâmplă: explozii, incompetența poliției, etc. În contextul ăsta, ce șanse are în România opoziția să câștige alegerile, dacă în America se întâmplă așa ceva? Având în vedere că America – prin reprezentantul său, a binecuvântat mariajul PNL-PSD, pentru că aduce stabilitate?

Traian Ungureanu:Asta e o prostie, îmi pare rău s-o spun: ambasadori după ambasadori și-au format obiceiul să debiteze deșeuri rușinoase pentru gândirea umană și pentru bunul simț democratic, la televizor sau în declarații multiplicate de presă, în România.

E complet anormal și chiar scandalos: să vii și spui, uite, noi i-am vrea p-ăștia la guvernare.

Pretenția după care, SUA au dreptul și chiar datoria să exporte regimul lor favorit, democratic, liberal, în orice parte a lumii, e nu numai un scandal, e un lucru foarte periculos.

Aceiași oameni care susțin că sunt mama toleranței, sunt, cel puțin în materie de politică externă, mama intoleranței. Ei nu dau nimănui șansa să-și aleagă propriul drum.

Am văzut pe ambasadorul Marii Britanii (foto dreapta) care vine și spune la televizor, cu o grație pe deplin ignorantă – era vorba despre căsătorii homosexuale, marșul LGBT prin București – vine și spune „drepturi nu înseamnă că toată lumea să fie de acord”. Mulțumesc! Atunci înseamnă că drepturile, în viziunea „marelui cugetător” britanic de la București sunt o loterie? Pot fi proclamate pur și simplu de oricine? Din senin? Drepturile au sau n-au nevoie de o bază istorică, pe care să se rezeme social și uman? Sau sunt, pur și simplu, năzărirea oricui?

Atunci o să avem și dreptul la umbră, dreptul de a porni de a porni cu piciorul drept din casă, dreptul de a mă proclama piatră. Aberații de genul ăsta.

Toată această dirigenție augustă, care stabilește, cine ce trebuie să facă, e, după părerea mea un semn de grandoare senilă. Asta și-o permit numai oameni și puteri care au plecat demult de pe tărâmul lucidității și trăiesc numai într-o lume care există ca să li se supună și să-i imite.

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE