Tamara Milenkovici Kerkovici, pentru The European Conservative: „Recunoașterea Kosovo creează un precedent catastrofal în Europa”

Pe pagina web a prestigioasei publicații The European Conservative, analistul internațional specializat în Europa de Est, Álvaro Peñas, publică un interviu cu Tamara Milenkovici Kerkovici, vicepreședinte al mișcării național-conservatoare Dveri și deputat în Parlamentul Republicii Serbia. Doctor în drept, Tamara Milenkovici Kerkovici este profesor de drept comercial internațional la Facultatea de Economie a Universității din Nis, fiind, de asemenea, autoarea Programului economic și social al Dveri.

După prima întâlnire care a avut loc la Kragujevac, noua Adunare Națională a organizat o reuniune la Niș. A fost astfel confirmată unitatea dreptei sârbești?

Da, reuniunea din Niș a fost un mare succes, beneficiind de o numeroasă participare și de angajamentul celor trei grupuri parlamentare patriotice și conservatoare de a continua, de a organiza noi întâlniri în întreaga Serbie și de a ne unifica activitățile.

Forța motrice din spatele acestei unități a fost Kosovo.

Da. Ne opunem în totalitate așa-zisului plan franco-german, care nu este altceva decât un ultimatum pentru recunoașterea statului Kosovo. Luna trecută a avut loc o sesiune parlamentară dramatică în care președintele Vucici a încercat să apere acel plan, însă fără să ne arate ce anume conține. Drepturile noastre ca parlamentari nu au fost respectate, sesiunea respectivă încheindu-se brusc. Bineînțeles, în ziua următoare, mass-media „oficială” ne-a acuzat că suntem extremiști și chiar că am fi încercat să îl „linșăm” pe președintele țării.

Există o campanie de demonizare în mass-media împotriva Adunării Naționale?

Sigur că da. Mass-media ne ignoră. Presa regimului este în solda guvernului, iar așa-zisa presă independentă este finanțată din Occident. Așadar, nu avem niciun mijloc pentru a ne apăra împotriva celor care încearcă să ne stigmatizeze – și chiar să ne acuze că vrem să dăm o lovitură de stat. Acesta este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru că nu acceptăm suveranitatea de jure și de facto a Kosovo.

Dar aceasta contravine chiar Constituției sârbe, care prevede că Metohija și Kosovo sunt parte integrantă a țării.

Așa este. O asemenea recunoaștere ar fi neconstituțională, și există numeroase argumente în acest sens. Este împotriva dreptului internațional și împotriva Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate ONU. Totodată, președintele Republicii nu are atribuția de a decide în privința politicii externe – aceasta este sarcina guvernului și a Parlamentului. Dar mass-media ne numește pe noi extremiști pentru că apărăm Constituția.

Ar putea fi aderarea Serbiei la UE în spatele acestui plan?

Nu, nu avem nicio promisiune că vom adera la UE și mă îndoiesc că se va întâmpla asta vreodată. Integrarea europeană este utilizată ca o scuză pentru a accepta acest acord. Dacă refuzăm, procesul de integrare s-ar opri, dar adevărul este că ne „integrăm” de 23 de ani. Este șantaj, și nimic mai mult.

Ce presupune acest „plan franco-german”?

Din câte știm, Serbia nu va împiedica Kosovo să adere la organismele internaționale, inclusiv la ONU, iar în schimb, Serbia va primi „Comunitatea municipalităților sârbe” din Kosovo. Ceea ce s-a întâmplat deja prin Acordul de la Bruxelles, semnat de guvernul nostru în 2013. Un acord care a fost, de asemenea, neconstituțional, dar Curtea noastră Constituțională a decis să nu evalueze natura juridică a acestuia.

În pofida faptului că a fost semnată, albanezii au refuzat să transforme în realitate această „Comunitate a municipalităților”, iar acum ne oferă exact același lucru. În realitate, nu are nicio valoare, întrucât este o entitate pur simbolică fără nicio putere reală. Totul este în zadar.

Mai multe state europene, inclusiv Spania (și România – n.r.), nu au recunoscut independența Kosovo. Nu cumva acest acord deschide ușa unui cal troian?

Bineînțeles că asta face. Recunoașterea Kosovo creează un precedent catastrofal în Europa și poate provoca numeroase probleme în Cipru, Spania și în alte țări. Pe de altă parte, prin campania mediatică pe care o desfășoară, președintele ne pune în vedere că, dacă nu acceptăm planul franco-german, vor fi impuse sancțiuni împotriva Serbiei – sau că toți investitorii străini vor părăsi țara. Practic, el ne compară cu Rusia, dar Serbia nu este în război și nu a încălcat nicio lege internațională pentru a fi amenințată cu sancțiunile.

Au existat reacții pe străzi?

Da, pe 15 februarie, de Ziua Statalității (n.r. – Ziua Națională a Serbiei), a avut loc o mare demonstrație în fața palatului prezidențial, la care au participat aproximativ 5.000 de persoane. Poliția a arestat mai mulți demonstranți. Între aceștia a fost și un jurnalist care a intrat în greva foamei pentru a denunța faptul că a fost arestat doar pentru că a luat cuvântul în timpul protestului. Aceasta este starea de fapt din țara noastră.

Adunarea Națională a dreptei sârbești apără familia, valorile conservatoare și creștinismul.

Suntem conservatori și apărăm valori esențiale. Protejarea familiei este unul dintre punctele centrale ale programului nostru. În ultimul deceniu, Serbia a pierdut aproape un milion de locuitori – prea mulți pentru o țară care are doar șapte milioane de oameni.

O altă problemă majoră este economia națională subevaluată. În ultimii ani, 93,5% din subvențiile de stat au fost direcționate către investitori străini, în timp ce doar 6,5% au ajuns la companii sârbești. Este o disproporție uriașă. Statul trebuie să sprijine firmele cu capital intern și agricultura noastră.

Ce ne puteți spune despre ideologia de gen?

Acesta este o altă latură fundamentală a luptei noastre. În vară am obținut o mare victorie când am reușit, cu sprijinul Bisericii, să împiedicăm desfășurarea Europride la Belgrad.

Partidul dumneavoastră, Dveri, a reușit să elimine o serie de manuale școlare care făceau referire la ideologia de gen.

Așa este. După ce am descoperit că mai multe manuale din școlile primare conțineau texte ale ideologiei LGBT, am început o campanie mediatică, dar și în Parlament, pentru a le elimina. Bineînțeles, am „beneficiat” de o contra-campanie din partea presei „independente” care ne-a etichetat ca fiind anti-LGBT și împotriva drepturilor omului. Însă am avut parte încă o dată de sprijinul Bisericii, iar Comisia pentru învățământ din Parlament ne-a dat dreptate. Ideologia de gen a fost eliminată din patru manuale de biologie.

Optzeci la sută din populația sârbă ne împărtășește opinia în această privință. Un procent similar se opune planului franco-german, precum și sancțiunilor impuse Rusiei.

Serbia a refuzat până acum să impună sancțiuni Rusiei, iar președintele Aleksandar Vucici are relații bune cu Putin.

Anul trecut, la începutul războiului, președintele și guvernul sârb au respins presiunile UE de a impune sancțiuni Rusiei, însă astăzi discursul public este cu totul diferit, iar opinia publică pare pregătită pentru așa ceva. Vucici a fost marele prieten al lui Putin și a fost chiar decorat de președintele rus, dar vremurile s-au schimbat.

Traducere realizată de: Dragoș Moldoveanu.