Hotnews a publicat lista de contracte pe programul SAFE. Este o demonstrație matematică a statutului de semi-periferie dependentă pe care-l avem în UE, agravat și prin obediența și servilismul decidenților locali.
În primul rând, SAFE este gândit ca un efort de militarizare a economiei pentru a masca/ascunde problemele structurale ale economiei UE. Că așa e în tenis și în capitalism: criza se „tratează” cu militarizare și, într-un final, cu război.
În al doilea rând, împărțeala SAFE arată clar ierarhia în cadrul UE și relația de dependență. SAFE se împarte mai ales la cei puternici, iar pentru ceilalți, resturi și frimituri.
În cazul nostru, grosul contractelor se duc la industria militară germană. O porție consistentă se duce și la Franța, căci, deh, relații de colonie cu tradiție. Ceva mărunțiș se duce pe industrie tot nemțească, dar care va produce local.
Acesta este un soi de moment al adevărului. Aceste relații de dependență explică și „programul” de austeritate care ni se administrează exact după aceeași logică: marile companii ale aliaților să-și facă în continuare profiturile netulburate, iar pentru asta trebuie reduse cheltuielile (legitime) sociale și returnările locale.
