Doar 34% dintre români mai cred că școala românească formează adulții responsabili de mâine iar cei mai mulți sunt din mediul rural, unde şcoala este privită ca o poartă de scăpare din mediile defavorizate, arată un studiu recent citat de Televiziunea Română.
În mediul urban, părinții caută cele mai bune școli pentru copiii lor. 28% dintre ei și-au transferat copiii la alte școli în perioada gimnaziului, 10% intenționează să schimbe şcoala, în timp ce 19% sunt nehotărâți.
Principalele motive pentru care părinții își transferă copiii la alte școli sunt legate de calitatea educației, schimbarea domiciliului, conflicte cu profesorii sau situații de bullying.
Partea bună este că tot mai mulți părinți investesc în educația copiilor, pe care îi încurajează să studieze ce le place.
În timp ce peste 70% dintre părinții ai căror copii au absolvit liceul sau facultatea spun că au întâmpinat dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Iar rata șomajului în rândul tinerilor este tot mai mare.
mai mult de 34% dintre români
au fost nishte loaze in scoala…
(de scoala nu am scapat
ca eram minori;
de armata obligatorie am scapat
si oricum daca era cazu ne liberam singuri
noaptea in dormitor pe lumina stinsa
cu 5-6 incarcatoare trase cu Kalashnikoava)
„În timp ce peste 70% dintre părinții ai căror copii au absolvit liceul sau facultatea spun că au întâmpinat dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Iar rata șomajului în rândul tinerilor este tot mai mare.”
Așa susură și Democrația, doamnă Ema (când e în toane bune; altminteri zice că școala trebuie reformată fiindcă … nici măcar nu se știe pentru ce fel de activități să pregătească adulții de mâine!).
Sare în ochi că nu vă implicați emoțional, doar „raportați” („aduceți înapoi”, cum ar zice înțelepciunea populară … franceză) situația. Cum ați fi scris dacă era vorba de RSR ? („Thank God, it isn’t!”)
Nici „tot mai mare” nu este o formulă edificatoare:
1/2 + 1/4 + 1/8 + … + 1/2^n + …
tot crește (au constatat vechii greci), dar abia dacă ajunge la … UNU (altminteri stupefiați, că iubeau înțelepciunea – unul de-al lor postulase: „toate se reduc la …. numere!”, neștiind că „Marin Preda” îl va corecta cu un „Dacă dragoste nu e, nimic nu e!”).
DECI (după acest sumar preambul): CÂT (MAI) ESTE ?
De la cât în sus apare schimbarea de regim ?
P.S.
Nu mai zic că nu ați precizat cum arată locurile de muncă găsite …. Oh: 30 % (posibil!) „neafectați” este imens: Democrația se conduce foarte eficient și cu mult sub 1% … Zic americanii.