România a înregistrat o creștere semnificativă a importurilor de energie electrică, acestea fiind cu 60% mai mari față de perioada similară a anului 2023, un record absolut ce reflectă o dependență tot mai mare de resursele externe pentru acoperirea cererii interne de energie, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru primele opt luni ale anului 2024, citate de Cotidianul.
În paralel, producția internă de energie electrică a scăzut cu 11%, accentuând nevoia de importuri. Această scădere a producției interne este rezultatul unor probleme în mai multe sectoare ale industriei energetice, în special în hidrocentrale și centralele nuclearo-electrice, afectate de seceta prelungită și de opriri tehnice la Cernavodă.
Producția de energie electrică din hidrocentrale a scăzut dramatic cu 24,7% față de aceeași perioadă din 2023, ajungând la 10.588,5 milioane kWh, ca urmare a precipitațiilor reduse și a perioadelor extinse de secetă.
De asemenea, producția din centralele nuclearo-electrice a înregistrat o scădere de 4,2%, până la 7.003,8 milioane kWh, în contextul opririlor temporare ale grupurilor de la Cernavodă, ceea ce a diminuat contribuția acestei surse stabile de energie. Și producția din centralele eoliene a scăzut cu 20,3%, ajungând la 4.102,6 milioane kWh, afectată de condițiile meteorologice nefavorabile.
Consumul final de energie electrică în primele opt luni ale anului 2024 a fost de 33.561 milioane kWh, în creștere cu 1,4% față de aceeași perioadă din 2023. Consumul populației a înregistrat o creștere mai mare, de 2,9%, reflectând o cerere tot mai mare pe fondul schimbărilor comportamentale și climatice. În schimb, iluminatul public a scăzut cu 3,4%, indicând un potențial interes pentru eficiența energetică în spațiile publice.
