4 din 10 copii ai căror părinţi lucrează în alte state au mama plecată: 58% dintre mame se întorc în ţară o dată pe an iar 5% vin să-şi vadă copiii o dată la doi ani sau mai rar, informează printr-un comunicat organizaţia Salvaţi Copiii.
În medie, mama pleacă prima dată la vârsta de 6 ani şi 11 luni a copilului; a fost plecată, în medie, 3,2 ani din cei 4,5 în care copilul s-a confruntat cu migraţia mamei, iar dintre mamele plecate să muncească în alte state, 58% se întorc în ţară o dată pe an, relevă ancheta Salvaţi Copiii România. Copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate merg semnificativ mai puţin la medic (2,2 ori pe an) decât copiii care nu se află în această situaţie (2,5 ori pe an), deşi nevoile medicale în cele două categorii nu sunt semnificativ diferite.
536.000 de copii în Bucureşti au părinţii care lucrează în alte ţări
În Bucureşti, dintre cei 536.000 de copii cu părinţi care lucrează în alte state, 4 din 10 (232.000 de copii) au mama plecată. Mai mult, 77.000 dintre ei au rămas în ţară în grija rudelor, ambii părinţi fiind nevoiţi să lucreze peste graniţe. Majoritatea mamelor, 58%, se întorc o dată pe an acasă, 14% se întorc de două ori pe an, 21% de trei ori pe an sau mai mult, însă există şi un procent de 5% de mame care se întorc o dată la doi ani sau chiar mai rar.
Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, a subliniat nevoia copiilor cu părinţii plecaţi de a rămâne integraţi în comunitate şi de a nu se izola social: “Aceşti copii au nevoi psiho-sociale mult mai puternice decât cei care cresc cu părinţii alături şi astfel îşi pot manifesta emoţiile, pot povesti spontan ce li s-a întâmplat la şcoală. Unii dintre ei rămân în ţară doar în grija rudelor şi dezvoltă um sentiment acut de marginalizare. Taberele pe care Salvaţi Copiii România le organizează au rolul de a-i reconecta pe copii cu ceilalţi şi de a le oferi timp de calitate. Mulţi dintre ei nu au mai fost în tabere şi acest gest de normalitate îi ajută să se integreze social şi să trăiască bucuriile normale ale copilăriei”.
Unde pleacă părinţii copiilor din România
Aproape 14% dintre copiii români care au acum vârste între 0-17 ani împliniţi, 536.000 de copii, au avut cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state în ultimul an, arată datele unui studiu naţional complex realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii România la finalul anului trecut. Italia (21%), Spania (17%) şi Austria (12%) sunt primele trei destinaţii de migraţie pentru muncă în cazul femeilor; în cazul bărbaţilor, acestea sunt Germania (24%), Italia (22%) şi Marea Britanie (14%). Aproape o treime dintre copiii care au fost întrebaţi (31%) declară că nu au fost de acord cu plecarea părintelui (părinţilor) la muncă în alte state.
În medie, mama pleacă prima dată la vârsta de 6 ani şi 11 luni a copilului; a fost plecată, în medie, 3,2 ani din cei 4,5 în care copilul s-a confruntat cu migraţia mamei, iar dintre mamele plecate să muncească în alte state, 58% se întorc în ţară o dată pe an, relevă ancheta.
Date relevante, care arată dimensiunea fenomenului copiilor rămaşi în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor:
- Ierarhia motivelor care au stat la baza deciziei de a pleca la muncă în alte state este aproximativ similară în cazul mamelor plecate şi al taţilor plecaţi. Se evidenţiază însă, următoarele aspecte:
o Motivaţia venitului individual scăzut în cazul mamelor (36%) ocupă o pondere mai mare decât în cazul taţilor (32%);
o Motivaţia îmbunătăţirii situaţiei generale a familiei ocupă o pondere semnificativ mai mare pentru taţi (33%), în comparaţie cu mamele (26%);
o Motivaţia banilor pentru educaţia copiilor ocupă o pondere de două ori mai ridicată în rândul mamelor (11%) decât în rândul taţilor (5%).
- 87% dintre părinţii plecaţi în alte state în ultimul an obişnuiau/obişnuiesc să trimită bani aparţinătorilor/copiilor rămaşi în ţară.
- Frecvenţa discuţiilor copiilor cu părintele plecat tinde să crească odată cu creşterea în vârstă a copilului, până la atingerea pragului de 14 ani pentru copil, după care tendinţa este uşor descendentă. Majoritatea copiilor vorbesc cu părintele plecat zilnic. Remarcăm faptul că 20% dintre adolescenţii (15-17 ani) care au un părinte plecat la muncă în alte state (unul din cinci) vorbesc cu el o dată pe săptămână sau mai rar. Principalul mijloc de comunicare cu părinţii plecaţi sunt platformele video (77%).
- În medie, copiii cu părinţii plecaţi la muncă în alte state merg semnificativ mai puţin la medic (2,2 ori pe an) decât copiii care nu se află în această situaţie (2,5 ori pe an), deşi nevoile medicale în cele două categorii nu sunt semnificativ diferite.
- Este de remarcat faptul că, dacă în cazul aparţinătorilor, 83% dintre aceştia declară că în decizia de plecare a părintelui a fost implicat şi copilul, ponderea în care copiii declară că au fost implicaţi este semnificativ mai mică (62%).
- Chiar dacă într-o pondere mică la nivelul populaţiei de copii, în general, toate comportamentele de risc declarate de către aparţinători caracterizează într-o măsură semnificativ mai mare copiii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state decât pe ceilalţi copii. Astfel:
o Copiii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de cinci ori mai mare (560%) de a consuma frecvent alcool, în comparaţie cu ceilalţi copii;
o Copiii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate dublă, prin comparaţie cu ceilalţi copii, de a fuma frecvent;
o Copiii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de şase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalţi copii (în corelaţie cu problemele de externalizare identificate anterior şi sentimentele negative pe care copilul le resimte);
o Copiii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state au o probabilitate de peste şase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substanţe interzise, în comparaţie cu ceilalţi copii.
- Deşi situaţia materială a familiilor cu un membru plecat la muncă în alte state este percepută a fi mai bună decât în cazul celorlalte familii, încrederea în evoluţiile viitoare la nivel de familie este mai reţinută, atât în privinţa performanţelor şcolare ale copiilor, cât şi în ceea ce priveşte starea de sănătate a familiei şi starea generală a gospodăriei. Astfel, aparţinătorii copiilor cu cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state:
o Au o probabilitate cu 11% mai mică decât ceilalţi respondenţi de a considera că în anul următor performanţele copiilor se vor îmbunătăţi;
o Au o probabilitate cu 8% mai mică de a considera că în anul viitor starea de sănătate a familiei se va îmbunătăţi;
o Au o probabilitate cu 7% mai mică de a considera că starea gospodăriei se va îmbunătăţi în anul următor.
