„Reforma” Cîmpeanu – Deca, dezastruoasă. Tribuna Învățământului constată „eșecul împărțirii anului școlar în module”

Împărțirea anului școlar în cinci module, una dintre inovațiile „reformelor” propuse de cuplul Cîmpeanu – Ligia Deca, de la ministerul educației, „a făcut să dispară orice reper pentru punerea notelor și încheierea situației școlare”, scrie Liviu Tincu în binecunoscuta revistă „Tribuna Învățământului”.

Acesta a constatat că „În lipsa unor medii semestriale, abia s-au putut strânge două note pentru câte o medie anuală”.

„Împărțirea anului școlar în cinci module, adică dispariția semestrelor și, implicit, a mediilor semestriale, a făcut să dispară orice reper pentru punerea notelor și încheierea situației școlare. Ca urmare, ultimele zile de școală au găsit elevi la diverse discipline de învățământ fără numărul de note care să permită încheierea mediilor. La repezeală, regulamentul (ROFUIP) a fost modificat, încât să fie legală încheierea câte unei medii chiar numai cu două note puse pentru tot anul școlar, de unde ințial, în condițiile prevederii unei singure medii, anuale, se stabilise ca numărul de note necesare pentru acea medie să fie cu trei mai mare decât numărul de ore pe săptămână la disciplina de învățământ la care se încheie media. În lipsa unor medii semestriale, abia s-au putut strânge două note pentru câte o medie anuală.

De vină nu a fost greva care a oprit activitatea la clase, pentru că ea s-a petrecut în ultimele săptămâni, iar până atunci, un număr de note era normal să se fi acumulat. Nu au fost de vină nici profesorii care au ajuns la sfârșitul școlii fără note, pentru că regulamentul spre așa ceva fusese conceput să-i conducă. De vină a fost eliminarea perioadelor de an școlar clar delimitate, cu toate formalitățile impuse, mediile semestriale fiind cele mai importante dintre formalități.

Cu un rând de medii asigurate de pe primul semestru, altfel ar fi fost receptată situația neprevăzută de la încheierea școlii. Cu anul școlar împărțit în trimestre, cu mediile aferente de pe parcurs, și mai echitabil ar fi fost suportată situația forțată de la final.

În același context, este de observat reculul bacalaureatului din acest an, întors la vremea pandemiei, prin renunțarea la probele de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, la probele de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale, la probele de evaluare a competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal și la probele de evaluare a competențelor digitale și echivalarea/recunoașterea acestora. Mergând de-a-ndăratelea cu un examen național, indiferent din ce cauză, promoțiile n-au cum să țină pasul cu mersul lumii”.