Școlile trebuie redeschise imediat, iar testările ar trebui reluate în unitățile de învățământ, afirmă profesorul Mircea Miclea, într-un interviu acordat jurnalistului Marius Tucă.
El spune că pentru a avea un viitor, condiția esențială este de a se acorda 6% din PIB pentru educație și nu crede că vreun premier va dori să acorde o atenție sporită învățământului.
„Cu siguranţă n-o să fiu eu numit pentru că condiţia esenţială este de a se da 6% din PIB pentru Educaţie. Am demisionat pentru că nu mi s-a dat acest procent, prin urmare
nu pot să revin. Mi-e greu să cred că vreun premier va avea aplecare pentru Educaţie ca să acorde acest procent care este absolut obligatoriu dacă noi vrem să avem vreun viitor. Dacă nu, cei care o să supraviețuiască – la cules de sparanghel în Germania şi o să trăiască din sparanghel ţara asta. Dar cred că ce ar merita făcut imediat sunt trei lucruri:
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Cultura noastră: ce a mai rămas din ea, de Theodore Dalrymple și vei contribui la susținerea siteului R3Media.
întâi cred c-aş relua testările la şcoli şi aş redeschide şcolile. Mi se pare că este o mare greşeală să ţii şcolile închise în condiţiile în care datele ştiinţifice abundă cum că nu trebuie închise şcolile. Vă reamintesc doar un număr din „Science”; plus datele de la noi de la Ministerul Sănătăţii plus cercetările din Norvegia, Elveţia, Spania, Germania. Bunele practici pe care le vedem la ei. Nu e vorba de o opinie personală, e vorba de punerea cap la cap a unor date şi a unor bune practici şi atunci primul lucru este să redeschizi şcolile”, a spus profesorul Mircea Miclea, fost Ministru al Educației.
Acesta spune că decizia de a închide școlile din cauza unui procent de 3 la mie este o mare greșeală, fiind stabilită de „un birocrat din ministerul Sănătăţii”. Mircea Miclea afirmă că puterea ignoră adevărul.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Evul întunecat, noua moralitate de Joseph Sobran și vei contribui la susținerea siteului R3Media
„Cum adică nu e destul? Ştiţi, câteodată puterea te face să crezi că nu mai ai nevoie de adevăr, Puterea ignoră adevărul şi asta se întâmplă acum. Din păcate. Primul lucru
ar fi că ar trebui redeschise şcolile. Persoanele care, atunci când s-au închis şcolile, au avut probleme cu Covidul sunt retestate dacă toate lucrurile sunt ok, şcoala se reporneşte. Mi se pare o decizie aberantă să închizi o şcoală în condiţiile în care la nivelul administrativ teritorial ai un procent de 3 a mie care a fost stabilit de un birocrat din ministerul Sănătăţii. Închizi şcoala chiar dacă şcoala a avut zero cazuri. Pentru simplul fapt că în localitate a depăşit un barem pe care cineva l-a decis. Ceea ce este o mare greşeală. Doi. Ar trebui alocat de pe acuma, dacă mai există un strop de luciditate, un buget pentru câteva măsuri urgente care trebuie să aibă loc în Educaţie, un buget remedial, pentru că cu siguranţă vor fi multe pierderi în acest an şi atunci trebuie daţi bani acuma pentru ca elevii să recupereze prin meditaţii plătite de stat ceea ce vor pierde cu siguranţă în această iarnă. Asta înseamnă buget de învăţare remedială. Care să se desfşoare în timpul vacanţelor de primvară sau de vară. Marea Britanie a dat un miliard şi jumătate pentru învăţarea remedială deja de vara trecută. Noi n-am dat nimic. Probabil că ei consideră că suntem mai deştepţi decât ei. Acest buget de educaţie remedială şi buget pentru a face cu advărat un învăţământ online, nu cum este acum şi trebuie trecut la nivelul universităţilor la pregătirea
personalului didactic prin masterat didactic”, a continuat el.
Fostul Ministru al Educației afirmă că multe cadre didactice sunt nepregătite pentru situația de acum. El ar salaria diferențiat profesorii, recompensându-i pe cei care se implică.
„Este evident că forma actuală de pregătire iniţială a personalului didactic este complet insuficientă pentru cerinţele tehnologice şi sociale educaţionale care sunt în momentul de faţă.
Şi, trei, aş mai face un lucru nepopular. Aş trece la salarizarea diferenţială a profesorilor. Sunt profesori pe care-i vedem acuma că-şi dau toată străduinţa să-i ajute pe copii, că le pasă de copii, că fac tot ce pot, utilizează toate resursele să facă un act didactic de bună calitate şi sunt profesori care, în afară de faptul că dau teme cu ghiotura, nu fac nimic pentru elevii lor”, a spus acesta.
În plus, în triada profesor – copil – părinte, intervin şi anxietăţile părintelui, e de părerea profesorul Miclea. Acesta e de părere că mulţi părinţi susţin şcoala online ca paravan pentru
propriile anxietăţi. E momentul ca părinţii să înveţe să-şi gestioneze fricile, spune Mircea Miclea, e momentul ca părinţii să nu mai valideze decizii total greşite doar de frica bolii.
Mircea Miclea consideră că rolul Inspectorului Școlar trebuie redus, astfel încât școala să aibă mai multă autonomie.
„Poţi să numeşti inspectorul politic însă inspectorul nu mai are dreptul să decidă ce se întâmplă în şcoală, îi iei multe dintre prerogative şi le dai la nivelul şcolii.
Atunci poţi să-l numeşti pericol mic. Răul pe care-l poate face nu e atât de mare. Dacă eu, ca director, sunt interesat să am mai mulţi elevi la şcoala mea, asta înseamnă automat mai multe norme, deci mai mulţi angajaţi, salarii mai mari, oportunităţi mai multe, am tot interesul, dacă gândesc cât de cât normal, să am cât mai mulţi elevi la şcoala mea, pentru mine şi pentru cadrele didactice de la mine de la şcoală.
Ca să am propriii elevi mulţi la mine la şcoală, eu trebuie să am profesori buni. Ca să am profesori buni, eu trebuie să am o selecţie riguroasă a resursei umane. Mai ales în multe situaţii se poate face foarte clar o astfel de selecţie, pentru că sunt destui de unde poţi să faci selecţia asta. Şi atunci, dacă consiliul de amdinistraţie al şcolii, jumătate plus unu era făcut din părinţi şi autorităţi locale erau din afara şcolii şi restul erau profesori din şcoală (era scris, dar s-a tăiat), consiliul de administraţie, în baza unei metodologii stabilite de ministrul Educaţiei alegea directorul. Şi acesta e directorul de care noi avem nevoie. Directorul, apoi, punea în practică deciziile consiulului de administraţie şi avea tot interesul ca şi părinţii din consiliul de administrație să fie cei mai buni profesori în şcoală.
Dacă tu ai autonomie în modul în care ţo gestionezi resursa umană inspectorul nu mai poate să vină să numeacsă un alt director, pentru că tu eşti ales pe baza unei proceduri transparente de către consiliul de administraţie al şcolii care are tot interesul să aleagă un director bun. Pentru că altfel copiii lor se duc la o şcoală proastă. Cred că orice autonomie are şi pericole. Este indiscutabil. Dar ori noi vrem să creştem sau vrem să rămânem într-un stadiu infantil. Dacă suntem crescuţi de un stat care încearcă mereu să decidă în locul nostru, noi nu ne dezvoltăm”, a spus el.
Întrebat de Marius Tucă e ar trebui să facă Ministerul Educaţiei, Mircea Miclea a spus că acesta ar trebui să selecteze cei mai buni profesori din ţară, să le înregistreze lecţiile, să le adauge scheme, exemple, contraexemple şi să le posteze online. O lecţie multimedia la care orice copil, din orice colţ al ţării să aibă acces. Şi atunci ei nu ar mai simţi atât de acut lipsa unui profesor slab: „Ce ar trebui să facă ministerul: să selecteze profesorii din această ţară, să le înregistreze lecţiile pe care le in, să adauge scheme, exemple, contraexemple şi fac o lecţie multimedia mode. Acele lecţii sunt puse pe platforma online şi orice copil va putea s-o acceseze oricând”.
Profesorul spune că fără o gândire structurată, motoarele de căutare de pe internet nu au niciun folos.
„Fără o structură de gândire, motoarele de căutare sunt inutile. De asemenea, şi creativitatea, pe care se bate atâta monedă în zilele noastre. Educaţia structurată ajută
copilul să acumuleze informaţie. Creativitatea şi inovaţia nu se pot face dect în condiţiile acumulării de cunoştinţe şi informaţie. Dezordinea din jur trebuie contracarată de ordine. La şcoală nu suntem la loisir”, a conchis el.
D-le Șomănescu,
Articolul zice (după aproape 32 ani de democrație!);
„Întrebat de Marius Tucă ce ar trebui să facă Ministerul Educaţiei, Mircea Miclea a spus că acesta ar trebui să selecteze cei mai buni profesori din ţară, să le înregistreze lecţiile, să le adauge scheme, exemple, contraexemple şi să le posteze online. O lecţie multimedia la care orice copil, din orice colţ al ţării să aibă acces. Şi atunci ei nu ar mai simţi atât de acut lipsa unui profesor slab: „Ce ar trebui să facă ministerul: să selecteze profesorii din această ţară, să le înregistreze lecţiile pe care le in, să adauge scheme, exemple, contraexemple şi fac o lecţie multimedia mode. Acele lecţii sunt puse pe platforma online şi orice copil va putea s-o acceseze oricând”.”
Pe la A.D. 1976, la nici treizeci de ani de socialism, o seamă de profesori (Adrian P. Ghioca printre ei) înșelau vigilența cenzurii comuniste și făceau „Teleșcoală” chiar pe postul central (TVR1) comunist, dimineața (marțea și/sau joia) pe la 10:00. Acolo am învățat eu (clandestin) teorema lui Pitagora, căteva zile/săptămâni înainte să o învăț în școala „comunistă” oficială.
Întrebați-l pe prof. Ghioca cum se face, poate reușește și Democrația, la peste trei decenii de la epocala sa victorie … Dacă nu dați de dânsul. sigur îl găsiți pe prof. Gologan (altfel mare admirator al școlii Democrației – pe care dânsul n-a putut-o urma, de răul comuniștilor!).
Întrebarea mea (parșivă) este: ce lecții vor fi online ? Acelea ale Democrației de azi, ori cele „comuniste” (ale … Democrației de alaltăieri/interbelice – care nu erau și pentru MASE decât dacă … plăteau!) ?
Mulțumesc.
Vă mulțumesc pentru comentariu și întrebare. Este foarte bună, dar nu știu răspunsul.