Petru Codrea, în vârstă de 91 de ani, a fost desemnat Cetățean de Onoare al Municipiului Sighetu Marmației, informează Gazeta de Maramureș.
Conform sursei citate, gestul reprezintă o reparație morală pentru „ultimul deținut politic în viață din Sighetul Marmației”.
Născut la 21 februarie 1931, la Vadul Izei, Petru Codrea a fost arestat de autoritățile comuniste în 1948, la 17 ani. A fost condamnat la trei ani de închisoare, ajungând să cunoască temnițele de la Sighet, Târgșor, Jilava sau la Canal.
Și după eliberare a fost prigonit. În timpul satisfacerii stagiului militar, tânărul Codrea a fost repartizat la batalioanele de muncă. După ce și-a completat studiile liceale, a încercat să intre la Facultatea de Biologie, la Cluj. A fost admis și apoi exmatriculat pe motive politice. Același lucru l-a pățit și la ASE, la București.
S-a resemnat și s-a angajat ca muncitor tipograf la Tipografia de la Sighet și, după câțiva ani, a reușit să fie selecționat pentru cursurile Școlii Tehnice Poligrafice București (1959-1961).
Institutul „Elie Wiesel” s-a „autosesizat” și cere retragerea distincției pentru Petru Codrea, pe motiv că acesta ar fi fost legionar. Institutul nu precizează ce anume a făcut Codrea, dar simpla aderență la organizația de tineret a Mișcării Legionare este o vină în sine.
„În orașul natal al lui Elie Wiesel, Sighetul Marmației, autoritățile locale s-au ȋnscris ȋn competiția memoriilor cinstind, deopotrivă, simboluri ale victimelor Holocaustului și reprezentanți ai extremismului legionar. Cu doar o zi ȋnainte de redeschiderea casei memoriale “Elie Wiesel” și a ceremoniei de comemorare de la Monumentul Holocaustului din Sighet, Primăria a acordat titlul de cetățean de onoare lui Petru Codrea. Acesta este ultimul supraviețuitor al grupului membrilor Frățiilor de Cruce (organizația de tineret a Mișcării Legionare) din Sighet. Petru Codrea este considerat de către primarul orașului Sighet “un veritabil model de demnitate și moralitate creștină”, deși Petru Codrea evocă și astăzi, nostalgic, trecutul său legionar sau momentul jurămȃntului legionar. Solicităm autorităților locale să iasă din inadecvare și să retragă titlul de cetățean de onoare recent acordat”, sună anunțul lui Wiesel, citat de G4 Media. Ca o notă interesantă, publicația lui Tăpălagă a interzis comentariile pentru postarea în cauză.
Reamintim că și fostul mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania, unul dintre cei mai mari ierarhi români de după 1990 a fost membru al organizației de tineret respective. În memoriile sale, Anania arăta în Frăția de Cruce nu se făcea politică. „Mărturisesc însă că în “Frăţia de Cruce” din Seminar nu se făcea politică, nici antisemitism, ci doar educaţie, şi că nu am avut de învăţat decât lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam şi de patrie, corectitudine, disciplină în muncă, cultivarea adevărului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu”, scria Mitropolitul.
Institutul „Elie Wiesel” trebuie desfintat de urgenta pentru actiuni teroriste indreptate impotriva statului roman.
la gunoi cu eli vizăl……….. criteriile de acordare a unei medalii ne apartin in exclusivitate…..nu avem nevoie de bagatori de bete in gard!PUNCT!