Imediat ce a trecut de proba electorală inedită a alegerilor parlamentare încadrate de alegeri prezidențiale din decembrie 2024,[1] coaliția formată din Partidul Național Liberal (PNL) – Partidul Social Democrat (PSD) – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) – Uniunea „Salvați România” (USR) a constatat că deficitul la bugetul de stat depășise cu mult 9% din produsul intern brut. Coaliția formată după alegerile din decembrie 2024 este aceeași cu cea care guvernase neîntrerupt începând cu decembrie 2020, în combinații cvasi-asemănătoare.
PNL a guvernat cu USR și UDMR până în noiembrie 2021 (guvernul condus de Florin Cîțu – PNL), apoi PNL a guvernat cu PSD și cu UDMR până în iunie 2023 (guvernul condus de Nicolae Ciucă – PNL), din nou cu PSD până în decembrie 2024 (primul guvern condus de Marcel Ciolacu – PSD) și din nou cu PSD și UDMR până în mai 2025 (al doilea guvern condus de Marcel Ciolacu – PSD). Ca atare, noul prim-ministru din partea PNL, Ilie Bolojan, își începea mandatul în iunie 2025 continuând guvernarea neîntreruptă a PNL din noiembrie 2019, atunci când guvernul minoritar PNL (condus de Ludovic Orban – PNL) fusese învestit de către Parlament. Dincolo de mirarea publică legată de creșterea deficitului la bugetul de stat, ceea ce se poate remarca este renunțarea la încă proaspătul discurs electoral și adoptarea decisivă a paternalismului.
Consiliat de oameni de afaceri privați, primul-ministru PNL Ilie Bolojan a adoptat rapid argumente legate de ineficiență și risipă, importând nu doar jargonul folosit în marile corporații capitaliste, ci și atitudinea proprietarului văduvit în acumularea profitului de către o conducere defectuoasă a afacerilor sale. Astfel, taxarea pensiilor „mari”,[2] reducerea burselor școlare (cu 40%), reducerea cu 50% a tarifului brut pe ora suplimentară în învățământ, creșterea normei didactice pentru toți profesorii, comasarea școlilor și taxarea alocațiilor pentru creșterea copilului acordate mamelor aflate în concediu maternal,[3] toate sunt măsuri justificate pentru reducerea deficitului bugetului de stat.[4]
În sine, cooptarea unor proprietari de mari afaceri și de angajați ai acestora în ceea ce se numește Consiliu Consultativ pentru reformă, condus de vicepremierul Călin Anastasiu, ridică semne de întrebare cu privire la conflictul de interese ce ar putea să apară, deciziile guvernului putând fi orientate către propriul câștig de capital sau de influență.
Dar ceea ce este analizat aici este discursul ținut de angajați și foști angajați ai unor mari companii private (PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernest & Young), ce legitimează ideea conducerii unei țări ca o simplă companie privată în căutare de profit.
Unii dintre membrii Consiliului fac sau au făcut parte din asociații de lobby ale ambasadei Statelor Unite ale Americii (American Chamber of Commerce in Romania – AmCham) sau ale ambasadelor unor state din Uniunea Europeană (Consiliul pentru Dezvoltarea României – CDR, Camera Germană de Comerț – AHK, Camera Franceză de Comerț – CCIFER).
Având o astfel de orientare către profit, nu este de mirare că paternalismul elitelor corporatiste se îndreaptă către renunțarea la numeroase activități (din partea statului) și către reducerea retribuțiilor salariale, ale veniturilor celor dependenți de sectorul public, fără a face însă distincția între salarii (negociabile) și drepturi câștigate (nenegociabile), precum pensiile plătite în funcție de contribuția de-a lungul perioadei active.[5] Astfel, pentru exponenții paternalismului guvernamental, bursele acordate elevilor din România fac obiectul reducerilor bugetare pentru că sunt „nejustificat de multe” și pentru că acordarea lor nu reflectă „excelența”.[6]
Birocrații statului neoliberal trec cu vederea că aceste burse reprezentau, până în 2025, o compensație tacită pentru sumele foarte mici acordate, sub formă de alocație de sprijin, copiilor și tinerilor sub 18 ani. Reducerea numărului, tipurilor și a cuantumului lor nu este doar o măsură „salvatoare” pentru bugetul de stat aflat în deficit, ci o repunere în drept a „meritocrației”, adică o corecție morală pentru cei care beneficiau „nejustificat”.[7] Asta în ciuda faptului că bursele fuseseră calculate conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 ca valori minime raportate la salariul minim brut.[8]
Dar paternalismul elitelor neoliberale se manifestă și prin impunerea secretului în cheltuirea banilor publici. Considerând (foștii) cetățeni, acum reduși la statutul de simpli contribuabili la bugetul de stat, drept neîndreptățiți să cunoască detalii legate de exercițiul bugetar pe capitole de cheltuieli, elitele la putere decid când și dacă să anunțe volume și structuri de cheltuieli publice. De exemplu, achiziția de armament destinat Ucrainei, finanțată prin mecanismul „Security Action for Europe” (SAFE), decisă prin hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 30.04.2025 se face printr-un împrumut pe care România îl realizează pe o perioadă lungă, de 45 de ani.[9]
Deși cheltuielile militare și împrumuturile adiacente se fac de la bugetul de stat, elitele de putere nu prezintă date minime despre valorile acestora, la fel cum nu prezintă nici un fel de date despre transferurile periodice de muniție, echipamente și sisteme militare făcute în Ucraina. Ministrul Apărării din guvernul PNL-PSD-USR-UDMR (Ionuț Moșteanu – USR) confirma în iulie 2025 că România alimentează constant Ucraina cu echipament și cu muniție încă din 2022, dar „a fost o decizie de a nu fi făcute publice anumite ajutoare. E o discuție pe care o vom avea între Guvern și Președinție pentru a stabili cum vom face în viitor”.[10] Secretizarea cheltuielilor publice legate de transferurile de echipamente militare a fost o practică curentă în mandatele fostului președinte Klaus Johannis, atunci când până și cheltuielile Administrației Prezidențiale legate de deplasările externe deveniseră secret de stat.[11]
Cenzura opiniilor contrare
Paternalismul elitelor corporatist-birocratice nu se manifestă doar în sensul anulării îndreptățirii (foștilor) cetățeni măcar de a cunoaște, dacă nu de a decide și controla, cheltuielile publice. Opacizarea alocărilor de fonduri, ocolirea licitațiilor prin încredințare directă, secretizarea discreționară a cheltuielilor publice ar putea duce la stimularea criticii exprimate public. De aceea, elitele la putere au conceput și pus în practică mecanisme de eliminare a criticilor publice și de producere artificială a consensului.
Având atitudinea unui părinte confruntat cu un copil neascultător, care mai și vociferează, elitele la putere reduc plaja opiniilor neconforme, deci critice. Reducând copilul la tăcere, tutorele imprimă în același timp sentimentul de autoritate morală, justificând reprimarea exprimării prin corectarea unei „erori”. Astfel, guvernul urmărește crearea unui consens artificial atât prin eliminarea opiniilor contrare, cât și prin finanțarea directă, din bani publici, a unor emițători privați, cu condiția susținerii fără nici un dubiu a versiunilor guvernamentale.
Încolonarea (fostei) prese independente în siajul propagandei organizate de stat, concomitent cu reprimarea oricăror puncte de vedere ce deviază de la versiunea oficială, este transformarea cea mai abruptă a sistemului democratic anterior, considerat drept stabilizat. Neanticipată prin observarea unor măsuri graduale, cenzura sistematică a opiniilor contrare readuce brusc România în condițiile sociale și politice specifice instaurării totalitarismului de inspirație sovietică, dar în condiții de putere „soft”. Folosind mai puțin crima la vedere, pedepsirea oponenților prin execuții publice, desproprietărire sau privare completă de libertate, actuala elită birocratic-corporatistă urmărește însă confecționarea consensului prin tehnici mai invazive în viața privată.
Astfel, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), la origini un organism cvasi-independent de reglementare a audio-vizualului sub aspectul normelor deontologice, a primit puteri extinse de control asupra opiniilor exprimate în mediul on-line, fără distincție între televiziuni, canale de știri, grupuri de consumatori, asociații profesionale, publicații personale, blog-uri etc. Astfel, orice afirmație contară versiunii oficiale devine pasibilă de sancțiune, Autoritatea Națională pentru Telecomunicații (ANCOM), din subordinea guvernului, executând decizia de sancționare.
Ștergerea unei afirmații postate, a unui videoclip, a unei înregistrări sau închiderea întregii pagini internet au devenit, brusc, metodele guvernamentale de cenzură publică. La aceasta se adaugă, așa cum menționam mai sus, cenzura practicată de terți în interesul elitelor de putere, invocând foarte vagi „reguli ale comunității”. În cazul CNA, însă, confecționarea consensului se face, de către o instituție publică, pentru a „educa”, a „cuminți”, a „disciplina”, a „aduce într-o stare de bun-simț” simpli cetățeni, nu jurnaliști ce trebuie să respecte deontologia profesională.
Deși ele sunt opinii contrare celor ale guvernului, exprimate de cetățeni pe conturi personale, CNA le consideră „conținut ilegal”, invocând articolul 3, alineat 2 din Legea Audiovizualului nr. 504/2002 („Toți furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor și evenimentelor și să favorizeze libera formare a opiniilor”).
Prin mecanisme birocratice, elitele de putere cenzurează opiniile contrare, numindu-le „conținut ilegal” și cerând indivizilor să asigure informarea „obiectivă” a publicului, atunci când de fapt opiniile sunt legate de libertatea cetățenilor de exprimare, deci pot fi subiective. Sancționând indivizii care nu prezintă „corect” faptele și evenimentele, elitele birocratic-corporatiste întăresc principiul că singurele fapte și evenimente prezentate „corect” sunt cele realizate de emițători conformi (și conformiști), deși opiniile „corecte” țin și ele de subiectivitatea (derivată ideologic) a guvernului.
Acest aspect a fost puternic întărit de către CNA, care include, așa cum spuneam, opiniile neconforme în categoria de „conținut ilegal”. Mai mult, CNA se așteaptă ca cetățenii „mustrați” și „re-educați” să se comporte cum ar trebui să înceapă să se comporte jurnaliștii sancționați.
Vasile Bănescu, membru CNA, le-a trasat deja o linie de conduită acestora. „Consider că a contrazice o instituție în deciziile ei nu face parte din fișa postului unui jurnalist obiectiv”, le transmitea el jurnaliștilor care puneau sub semnul întrebării decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge candidaturile unor persoane „incompatibile cu statutul de candidat la președinție”, fără însă a se baza pe vreo hotărâre judecătorească definitivă, care fi constatat în prealabil o astfel de presupusă incompatibilitate. Ca măsură exemplară, CNA a decis ștergerea videoclipul postat de Marius Tucă, unul dintre jurnaliștii cu vechime în peisajul audio-vizual românesc, videoclip în care acesta critica fățiș decizia BEC.[12]
În mod ironic, în perioada imediat anterioară ștergerii de către ANCOM a videoclipuri considerate de CNA drept îngrijorări excesive cu privire la pregătirile României pentru a intra într-un conflict militar (videoclipuri cu convoaie de camioane militare, containere cu muniție, transportoare blindate, tancuri și obuziere transportate pe calea ferată, transporturi devenite fapte cotidiene pe multe drumuri naționale și căi ferate), Ministerul Finanțelor emisese Ordinul nr. 927 din 11.06.2025 privind „finanțarea acțiunilor de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și de întocmire a bugetului de stat pentru război”. OMF din iunie 2025 actualiza și abroga un ordin similar (nr. 1171) din 2004, anul aderării României la NATO.
Mai mult, presa europeană era plină de poziții politice ale unor șefi de guvern cu privire la întărirea capacității statelor UE de a face față unui război,[13] iar Comisia Europeană demara un proiect de înarmare de opt sute de miliarde de euro, ReArm Europe/Readiness 2030.[14]
[1] Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 au fost validate de către Curtea Constituțională (CCR), fără nici o suspiciune de fraudă sau alte nereguli, deși cele 2 tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și, respectiv, 8 decembrie 2024 au fost anulate de aceeași Curte pentru „implicarea unor actori statali și nestatali”, fapt ce a dus la „viciere procesului electoral”. Cum partidele au desfășurat, neîntrerupt, o singură campanie electorală unificată pentru cele două tipuri de scrutin, este greu de crezut că CCR a avut capacitatea de a distinge efectele discursurilor și materialelor candidaților pe unități distincte de timp.
[2] Toate pensiile mai mari de 3000 de lei sunt taxate cu 10% (CASS). Pentru comparație, salariul mediu net, calculat la 1 ianuarie 2025, era de 5328 lei. Vezi Institutul Național de Statistică, „Comunicat de presă nr. 61/14 martie 2025”, disponibil la https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs01r25.pdf (consultat la 25.07.2025).
[3] Cristian Otopeanu, „Ilie Bolojan a explicat de ce și mamele în concediu de creștere a copilului vor plăti CASS, ca pensionarii. Val de comentarii pe Facebook”, Libertatea.ro, 09.07.2025, disponibil la https://www.libertatea.ro/stiri/ilie-bolojan-explicat-mamele-concediu-crestere-copil-cass-ca-pensionarii-comentarii-facebook-5371482 (consultat la 25.07.2025).
[4] Legea 141/2025, publicată în M.O. nr. 699/25.07.2025.
[5] Iris Duțescu, „Dragoș Anastasiu: Încercăm un stil de business privat în procesul de reformă a statului”, Mediafax.ro, 22.06.2025, disponibil la https://www.mediafax.ro/politic/dragos-anastasiu-incercam-un-stil-de-business-privat-in-procesul-de-reforma-a-statului-23570793 (consultat la 31.07.2025).
[6] A.C. „Bolojan: Plătim aproape 1 miliard de euro doar pe bursele elevilor, o creștere imensă. Și acest lucru trebuie reconfigurat”, Digi24.ro, 27.06.2025, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/bolojan-platim-aproape-1-miliard-de-euro-doar-pe-bursele-elevilor-o-crestere-imensa-si-acest-lucru-trebuie-reconfigurat-3303137 (consultat la 30.07.2025).
[7] Liviu Cojan, „Daniel David: Reducem procentul burselor acordate elevilor, meritul să fie merit. Ce spune ministrul despre cele ale studenților”, Digi24.ro, 27.06.2025, disponibil la https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/daniel-david-reducem-procentul-de-burse-acordate-elevilor-meritul-sa-fie-merit-ce-spune-ministrul-despre-cele-ale-studentilor-3303099?__grsc=cookieIsUndef0&__grts=58462788&__grua=a5f3a6324189fe434e23ecedb2ae4f57&__grrn=1 (consultat la 30.07.2025).
[8] Andrei Georgescu, „Consiliul Național al Elevilor critică reducerea burselor: „O decizie periculoasă și nedreaptă”, HotNews.ro, 25.06.2025, disponibil la https://hotnews.ro/consiliul-national-al-elevilor-critica-reducerea-burselor-o-decizie-periculoasa-si-nedreapta-2011908 (consultat la 30.07.2025).
[9] Andreea Soare, „Este ultima zi în care statele UE pot transmite Uniunii cât vor cheltui din SAFE. Țările membre UE ar putea cumpăra arme pentru Ucraina și se încurajează și achiziția de arme direct de la producătorii ucraineni”, Monitorulapărării.ro, 29.07.2025, disponibil la https://monitorulapararii.ro/este-ultima-zi-in-care-statele-ue-pot-transmite-uniunii-cat-vor-cheltui-din-safe-tarile-membre-ue-ar-putea-cumpara-arme-pentru-ucraina-si-se-1-58648 (consultat la 31.07.2025).
[10] Daniel Florea, „Moșteanu: în mod constant, de când a început războiul, România ajută Ucraina cu echipament și cu muniție”, Agerpres.ro, 20.07.2025, disponibil la https://agerpres.ro/politic/2025/07/20/mosteanu-in-mod-constant-de-cand-a-inceput-razboiul-romania-ajuta-ucraina-cu-echipament-si-cu-muniti–1469776 (consultat la 31.07.2025).
[11] Administrația Prezidențială a susținut în 2023, întrebată fiind de cheltuielile legate de o lung turneu în numeroase țări africane, realizat cu aeronave private închiriate, că detalierea pe categorii, destinații și perioade este supusă protecției informațiilor clasificate. Vezi Sebastian Pricop, „Cât au costat călătoriile externe ale lui Klaus Johannis în 2024. Administrația Prezidențială refuză în continuare să spună cât costă închirierea avioanelor”, HotNews.ro, 04.02.2025, disponibil la https://hotnews.ro/palatul-cotroceni-prezinta-sumele-folosite-in-2024-pentru-deplasari-externe-ale-lui-iohannis-bugetul-scade-cu-peste-2-milioane-de-euro-in-2025-1894545 (consultat la 31.07.2025).
[12] Narcis Ghiurca, „Reacția lui Vasile Bănescu după ce i s-a cerut demisia din CNA pentru cenzurare lui Marius Tucă”, Adevărul.ro, 28.03.2025, disponibil la https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/reactia-lui-vasile-banescu-dupa-ce-i-s-a-cerut-2432182.html (consultat la 02.07.2025).
[13] Diana Nunuț, „Germania cere pregătire pentru război până în 2029”, Mediafax.ro, 05.06.2025, disponibil la https://www.mediafax.ro/politic/germania-cere-pregatirea-pentru-razboi-pana-in-2029-oficial-german-trebuie-sa-asiguram-descurajarea-pentru-a-impiedica-sa-se-ajunga-la-ce-este-mai-rau-22397682 (consultat la 05.08.2025); Daniel Toșa, „Franța se pregătește de război pentru apărarea Europei. Macron cumpără arme de 65.000.000 de euro”, Newsweek.ro, 14.07.2025, disponibil la https://newsweek.ro/international/franta-se-pregateste-de-razboi-pentru-apararea-europei-macron-cumpara-arme-de-65000000000-de-eur (consultat la 05.08.2025).
[14] Comisia Europeană, „Acting on defence to protect Europeans”, 28.03.2025, disponibil la https://commission.europa.eu/topics/defence/future-european-defence_en (consultat la 05.08.2025).
