Astăzi, 12 iulie, în plenul Parlamentului European s-a votat încă o rezoluţie privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Această rezoluţie a venit ca urmare a unei iniţiative civice româneşti care solicită includerea României în Schengen până la finalul anului 2023 şi calcularea pierderilor financiare suferite din cauza vetoului Austriei. Totodată, se solicită statutarea juridică a caracterului discriminatoriu şi anti-european a veto-ului dat de Austria, cu scopul de a putea fi luate ulterior măsuri legale.
Rezoluţia prin care s-a contestat vetoul Austriei împotriva aderării României la Schengen a fost adoptată cu 526 de voturi pentru, 57 voturi contra şi 42 de abţineri. Rezoluţia are la bază petiţia depusă de fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu, prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice.
În plus, la punctul 12 din rezoluţie, se vorbeşte şi despre posibilitatea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene printr-o acţiune în instanţă.
Eurodeputatul Victor Negrescu a explicat că rezoluţia vorbeşte despre încălcarea drepturilor fundamentale europene şi discriminarea produsă prin vetoul austriac.
„Cerem Parlamentului European şi Comisiei Europene să folosească toate instrumentele disponibile, aşa cum au făcut-o şi în alte speţe, în aşa fel încât să apere drepturile cetăţenilor români încălcate în această situaţie. Eu cred că în acest an avem un context mai dificil decât cel de anul trecut, pentru că suntem mai aproape de alegerile pentru Parlamentul European şi mai aproape de alegerile din Austria”, a spus europarlamentarul.
Pierderi financiare de 11 miliarde anual pentru România
În rezoluţia votată la Strasbourg se cere Comisiei să estimeze pagubele economice şi de mediu suferite de România şi Bulgaria, încă din 2011 din cauza refuzurilor nejustificate de aderare. Totodată, solicită Comisiei să analizeze posibilităţile legale de compensare financiară.
Conform datelor oferite de europarlamentarul Corina Creţu, România suferă pagube economice de 11 miliarde de euro anual din cauza rămânerii în afara graniţelor Schengen. Totodată, măsurile de control la frontierele interne duc la o creştere a costurilor pentru mărfuri cu o rată cuprinsă intre 0,4% si 0,9% la fiecare frontieră Schengen, iar în ceea ce priveşte prestarea de servicii costurile sunt chiar mai mari.
Legat de pagubele de mediu, acestea se ridica la 46.000 de tone de Co2 emise anual din cauza deciziei de a nu elimina controalele interne, astfel mii de vehicule stau la coadă zilnic, aşteptând mai multe ore sau chiar zile pentru a trece frontierele. Acest lucru este o ameninţare la adresa mediului, precum şi a sănătăţii conducătorilor auto, lucrătorilor vamali şi persoanelor care locuiesc in zonele de trecere a frontierelor.
Rezoluţiile din Parlamentul European nu au forţă juridică, dar sunt considerate un instrument de presiune politică.
Vicepreşedinta Parlamentului European, Katarina Barley, a recunoscut recent că Parlamentul European nu poate obliga Austria să îşi schimbe poziţia negativă faţă de România, astfel încât ţara noastră să fie admisă în spaţiul de liberă circulaţie. Ea a adăugat că România trebuie să pună presiune pe guvernul de la Viena.
Pe 8 decembrie 2022, Austria a blocat aderarea României la Schengen, votând împotrivă în Consiliul JAI de la Bruxelles şi aducând drept argument criza migranţilor. Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei, care a fost însă cuplată cu România, cele două ţări fiind evaluate împreună.
Pentru aderarea la Schengen, este nevoie de vot în unanimitate în Consiliul Uniunii Europene. Următoarea reuniune a miniştrilor de interne din UE va avea loc pe 28 septembrie, la Bruxelles, când subiectul extinderii Schengen ar putea fi inclus pe agendă.
