joi, februarie 13, 2025
OPINIIMircea Platon: Prigoana școlii acasă

Mircea Platon: Prigoana școlii acasă

Părinții – un tată și o mamă, căsătoriți – a patru copii (în vârstă de 8, 10, 11 și 13 ani) din localitatea Bratca (județul Bihor) au fost judecați și condamnați la patru luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepselor, pentru infracțiunea de a-și fi retras copiii de la Liceul teoretic Bratca pentru a face cu ei școală acasă înscriindu-i în programe de homeschooling americane.

Această sentință dovedește că am avut dreptate atunci când am susținut, începând din februarie 2010 și ulterior, propunerea doamnei deputat Carmen Axenie de a legaliza învățământul la domiciliu/școala acasă. La momentul respectiv, mulți români s-au opus din varii motive pe care nu le mai detaliez acum pentru că e obositor să tot amănunțesc patologiile sui-generis sau induse (de rețele) ale cititorului român. Ajunge să amintesc că unul din refrenele care mi s-au servit atunci și de atunci încolo era că școala acasă nu trebuie legalizată pentru că ea există ca stare de fapt și e mai bine să nu intervină statul. E bine să se meargă așa, târâș-grăpiș, să se strecoare românul pe furiș. Așa e românește și, mai ales, cu adevărat creștinește. Oazele noastre de libertate sunt obținute hoțește, nu delimitate principial și apărate deschis. Iată că acest caz, al familiei din Bratca, ne arată insuficiența modelului hoțesc al libertății „creștine”.

Iată că această familie a fost trimisă în judecată și condamnată pentru că a îndrăznit să facă școală acasă. Ce s-ar întâmpla oare cu copiii pe perioada întemnițării părinților? Ar urma să ajungă pe mâna acelorași servicii sociale care i-au anchetat pe părinți?

Articolul din Adevărul precizează într-adevăr, ca dovadă irefutabilă a naturii abominabile a părinților, că: „Specialiștii Direcției Generale de Asistență Socială şi Protecția Copilului (DGASPC) Bihor au stabilit că cei patru copii au mari lacune educaționale, raportat la vârsta lor, iar părinții nu au pregătirea să îi educe, în condițiile în care femeia are 8 clase absolvite iar soțul ei, liceul.”

Poate că așa o fi, cum spune articolul. Dar articolul omite să ne spună că Liceul Teoretic Bratca este una din cele mai slabe unități de învățământ din Bihor, fiind pe antepenultimul loc din județ la Bacalaureat. În 2023, la acel liceu s-a intrat la Științe Sociale cu media 4,84 și la Mate-Info cu media 3,32. Între 2006 și 2012 s-a intrat la Mate-Info cu medii cuprinse între 7,73 și 8,29. Din 2015 și până în 2023 liceul a căzut la Mate-Info de la ultima medie 5,24, la 3,32. La Științe Sociale s-a intrat în 2020 cu media 2,09. La Bacalaureat, media liceului e de 3,33 și promovabilitate 20,69% (2023), 3,54 și promovabilitate 47,22% (2022), 1,97 și promovabilitate 20,41% (2021) și tot așa.

În timp ce școala mergea în jos, Proiectul de Dezvoltare Insituțională era din ce în ce mai glorios (vezi și imaginile de mai jos).

Cu alte cuvinte, cei doi părinți din Bratca au refuzat să-și mai dea copiii la o unitate școlară în descompunere. Sunt curios ce părere au Specialiștii Direcției Generale de Asistență Socială şi Protecția Copilului despre lacunele elevilor care ies de pe băncile liceului din Bratca?

Cei doi părinți au fost puși sub acuzație de procurori pentru vina de a-și fi retras copiii de la școală din pricină că nu voiau să-i lase să facă ore online. Și, după cum știm, digitalizarea este marele țel al școlii românești reformate. Asemeni altor sute de mii de părinți ale căror eforturi de a-și ține copiii departe de jungla neregulată și infectă a internetului – cel care le aduce copiilor droguri, subcultură, suicid, anorexie sau bulimie, pornografie și altele – au fost compromise de grăbita digitalizare a școlii românești, de conectarea tuturor la toate și de introducerea de table inteligente în clase și de teme pe internet în case, și cei doi părinți din Bihor au luptat cum au putut cu un sistem degradat, adică ticăloșit. Și au fost penalizați pentru acest lucru.

Dar de cine au fost penalizați? Legea interzice școala acasă. Judecătorii nu se pot mișca decât în limitele legii și, la o primă vedere, mi se pare că au dat dovadă de cât de multă clemență s-a putut dat fiind contextul legal.

Adevăratul erou al timpului nostru pare a fi, conform articolului din Adevărul, domnul director al Liceului din Bratca, care i-a denunțat pe cei doi părinți pentru că și-au retras copiii de la școala lui performantă și excelentă. E doar unul dintre directorii pentru ale căror drepturi salariale sindicatele din educație amenință că vor intra în grevă. E doar unul dintre directorii și cadrele didactice și birocrații din inspectoratele școlare și din comisii ministeriale și institute și catedre universitare de științe ale educației care, atunci când le vorbești despre distrugerea școlii românești, dau din umeri și îți spun că așa e acum și că nu se poate face nimic. În acest caz, nu s-a putut face nimic decât un denunț împotriva celor doi părinți din Bihor care s-au gândit la o soluție care, poate, nu le va face copiii mai învățați decât ar fi ieșit de pe băncile acelui liceu din Bratca, dar care cu siguranță îi ținea pe copii mai curați sufletește, deci care măcar nu le distrugea potențialul. Pentru că asta se petrece în școlile din România: copiii nu sunt pur și simplu dresați întru ignoranță, ci sunt corupți în multe feluri: prin predarea anapoda, prin manualele de tip talmeș-balmeș, prin indolența și acreala multor cadre didactice, prin imixtiunea a tot felul de ONGuri și a tot felul de agende ideologice în mersul și substanța școlii.

În timpul grevei de astă-vară, sindicaliștii din sistemul de educație (dinadins nu vorbesc de „profesori” și de „școala românească”, ci de „sindicaliștii din sistemul de educație”) cereau doar salarii mai mari și nu suflau o silabă despre integritatea actului educațional, despre deprofesionalizarea lor prin reformele neîncetate și bulversarea programelor, manualelor și pedagogiei.

Unul din sloganurile cele mai des repetate de sindicaliști pe toate rețelele de socializare, uneori cu isterie evidentă și cu dispreț total lipsit de profesionalism față de copii și părinți, era: ”dacă nu vă convine și nu ne susțineți, luați-vă acasă copiii și educați-vi-i singuri, că noi ne-am săturat”. Iată că cei doi părinți din Bihor au făcut acest lucru și au plătit penal pentru îndrăzneală. Cadrele didactice sunt pe cale de a deveni gardieni ai unui sistem penitenciar, digitalizat, medicalizat (nu e vorba doar de vaccin, ci și de serviciile de consiliere psihologică șamd), anti-familie. Și trebuie să ținem cont că în legea „România educată” e prevăzută și obligativitatea grădiniței, de la 3 ani. Am atras atenția asupra acestui lucru și mi s-a zis că să sperăm că totul va fi bine. Nu va fi.

Testele PISA – ca să lucrăm cu materialul clientului, cu sursele care se presupune că au autoritate în ochii birocraților pe care trebuie să-i înfruntăm – arată clar că elevii români petrec prea mult timp la școală pe ecrane (fără a mai socoti și timpul de acasă), ceea ce le afectează randamentul. Analfabetismul funcțional are de-a face în mare măsură cu acest lucru. Părinții din Bihor și alții ca ei nu au posibilitatea, datorită unei legi proaste, să facă homeschooling. Bisericile, cu mici excepții, oferă și ele școli aliniate idealurilor de antreprenoriat digital și foarte scumpe, astfel încât e greu pentru o familie, fie ea Ortodoxă sau Neoprotestantă (nu înțeleg de ce articolul din Adevărul folosește expresia „pocăiți”, nu avem în România o comunitate religioasă a cărei denumire oficială să fie de „Pocăită”), să-și țină patru copii în școli private. Sunt sigur că respectivii părinți ar fi fost bucuroși ca școala publică să le ofere o educație bună, solidă, copiilor lor, astfel încât acei copii să poate ajunge să termine, dacă vor și dacă au vocație intelectuală, mai mult decât un liceu sau opt clase, cât au terminat părinții lor. Școala nu le oferă nimic și, în schimb, presa sugerează că părinții sunt niște bigoți ignoranți. Poate, dar măcar au știut să distingă binele de rău, ceea ce e mai mult decât sunt în stare experții cu doctorate plagiate sau ideologizate DEI care conduc România.

România, conform testelor PISA la care se închină experții sistemului, e pe penultimul loc din UE la performanța școlară, și totuși sistemul nu îți permite să ieși din el. Ca și comunismul, îți face binele cu forța.

La precedenta lege, din 2011, am înțeles că modelul Germaniei, unde școala acasă nu e permisă, a fost preferat celui american, în care educația la domiciliu încă e permisă și e în creștere. Dar Germania are un sistem școlar care la matematică e cu 47 de puncte PISA peste cel românesc și la citire e cu 52 de puncte, deși e și el în cădere liberă. SUA, care e doar cu 10 puncte în urma Germaniei, are sistem legal de homeschooling. Canada și Marea Britanie, care în clasamentele PISA apar ca fruntașe și la matematică, și la citire, au și ele sistem de școală acasă. De ce ține statul român copiii prizonieri ai unui sistem de educație schimonosit și degradant? De ce, în condițiile în care nu revine la școala cu pedagogie, manuale și programe clasice, nu îngăduie alternativa școlii acasă?

Cred că a sosit momentul ca toate partidele care vor măcar să dea impresia că luptă pentru binele țării și al națiunii să pună deschis pe agenda lor electorală din 2024 legalizarea școlii acasă. Există modele de bune practici și în acest domeniu. Cred că e timpul să acționeze cineva deschis pentru că, altminteri, școala ca sistem penitenciar se va generaliza. Și grădinița.

Apărut și preluat de pe Școala Clasică

CITEȘTE MAI MULT

PARTENERI

Loading RSS Feed

Loading RSS Feed

 

10 COMENTARII

  1. Am vrut să las un mesaj serios, cu date reale, dar m-ați blocat pentru că aducea argumente pertinente împotriva învățământului la domiciliu (fără a-l demoniza sau interzice, după cum văd că fac unii vis-a-vis de școala publică). Trist și…neprofesionist!

  2. Învățământul la domiciliu poate fi aprobat în anumite condiții, dar să nu exagerăm. Nu are numai avantaje, ci și multe dezavantaje, si spun pentru ca am văzut copii educați acasă. Cât privește așa-zisa creștere in SUA și în Canada, să fim serioși! Per ansamblu, educația la domiciuliu reprezintă cam 5.5% în SUA și 1.5% în Ca și se referă mai mult la clasele primare. Pe de altă parte, dacă sistemul lor apare ca fiind atât de bun față de cel românesc. de ce crește invățământul la domiciliu? Soluția nu este ca fiecare să-și țină copilul acasă, ci ca școala publică sa fie croită pentru nevoile și dorințele societății românești!! Pentru așa ceva trebuie o analiză serioasă, un obiectiv solid, o programare pas cu pas, dar nu de genul profului de fizica. (Știm noi care…) În cazul celor doi s-a făcut exces de zel, și doresc să scape de acuzații și pedepse, dar hai să ne gâdim și la cine și cât poate preda? Cât se învață la învătământul de acasă? Cine validează cunoștintele? Din nou trebuie evaluate toate argumentele pro- și contra (o analiză serioasă, nu una bazată pe sentimente), dar o societate care vrea să aibă un cuvânt serios de spus, are un sistem public școlar bine pus la punct. Învătământul acasă , ca și cel privat, nu ar trebui să fie primele opțiuni. Cât privește testele PISA, aici trebuie o altă discuție, dar atâta plecăciune în presa românească față de ele dovedește că mulți nu știu mai nimic nici din ce se cere, nici din sistemele de învățământ care iau rezultate foarte bune la testele PISA și nici despre relevanța reală a acestor teste și realitatea școlară din țările fruntașe. Ar trebui o discuție serioasa și despre PISA.

    • „ Cât privește testele PISA, aici trebuie o altă discuție, dar atâta plecăciune în presa românească față de ele dovedește că mulți nu știu mai nimic nici din ce se cere, nici din sistemele de învățământ care iau rezultate foarte bune la testele PISA și nici despre relevanța reală a acestor teste și realitatea școlară din țările fruntașe. Ar trebui o discuție serioasa și despre PISA.”

      Ar trebui să scrieți MULT mai des! Scrieți dvs. de „PISA”, nu așteptați presa liberă – fiindcă nu-și permite luxul!

      „Învățământul la domiciliu poate fi aprobat în anumite condiții, dar să nu exagerăm. Nu are numai avantaje, ci și multe dezavantaje, si spun pentru ca am văzut copii educați acasă. ”

      Povestiți!

      „Cât privește așa-zisa creștere in SUA și în Canada, să fim serioși!”

      Cel pentru mase este catastrofal; cel pentru elite este secretizat (cu declarații semnate, cum că nu vor divulga ce se face acolo!).

  3. Învățământul la domiciliu poate fi aprobat în anumite condiții, dar să nu exagerăm. Nu are numai avantaje, ci și multe dezavantaje, si spun pentru ca am văzut copii educați acasă. Cât privește așa-zisa creștere in SUA și în Canada, să fim serioși! Per ansamblu, educația la domiciuliu reprezintă cam 5.5% în SUA și 1.5% în Ca și se referă mai mult la clasele primare. Pe de altă parte, dacă sistemul lor apare ca fiind atât de bun față de cel românesc. de ce crește invățământul la domiciliu? Soluția nu este ca fiecare să-și țină copilul acasă, ci ca școala publică sa fie croită pentru nevoile și dorințele societății românești!! Pentru așa ceva trebuie o analiză serioasă, un obiectiv solid, o programare pas cu pas, dar nu de genul profului de fizica. (Știm noi care…) În cazul celor doi s-a făcut exces de zel, și doresc să scape de acuzații și pedepse, dar hai să ne gâdim și la cine și cât poate preda? Cât se învață la învătământul de acasă? Cine validează cunoștintele? Din nou trebuie evaluate toate argumentele pro- și contra (o analiză serioasă, nu una bazată pe sentimente), dar o societate care vrea să aibă un cuvânt serios de spus, are un sistem public școlar bine pus la punct. Învătământul acasă , ca și cel privat, nu ar trebui să fie primele opțiuni. Cât privește testele PISA, aici trebuie o altă discuție, dar atâta plecăciune în presa românească față de ele dovedește că mulți nu știu mai nimic nici din ce se cere, nici din sistemele de învățământ care iau rezultate foarte bune la testele PISA și nici despre relevanța reală a acestor teste și realitatea școlară din țările fruntașe. Ar trebui o discuție serioasa și despre PISA,dar nu cu obediență, că tot ce vine din Vest este grozav.

  4. @Mihai S, sunt intrebari legitime, eu personal chiar ma gandesc de mult la varianta asta, in special dupa pandemie, dar, chiar daca am ceva scoala incat sa imi pot educa sau ajuta copiii, trebuie sa recunosc ca nici eu nu am prea mult timp, si am observat ca totusi scoala in clasa are niste beneficii pe care acasa nu cred ca le-ar avea, cu toate neajunsurile ei, si nu sunt putine. Aspectul social azi e diferit de cel de acum 70 de ani cand copiii activau mai mult in mediul rural, si nu duceau lipsa de interactiune. In pandemie nu i-am vazut prea bine psihic pe copiii tinuti izolati in apartamente. Majoritatea nu au frati, ce spuneti dvs de 4-5 copii sunt cazuri rarisime, iar unii au situatii incordate acasa. E posibil si pot sa bag mana in foc ca rata aceea de sinucideri ar creste vertiginos. Oamenii sunt totusi fiinte sociale, nu e natural sa ii tii pe copii cu ochii holbati intr-un ecran. Ne vaitam de digitalizarea excesiva si acum intram in matrix benevol?

    Oricum, cazul acesta e un pic fortat in conditiile in care sunt atatia romi sau din familii sarace care nu duc copiii deloc la scoala si nu s-a sesizat nimeni.

  5. Exista o reala asemanare intre tendintele dictatoriale din sanatate si din educatie.
    Ar trebui sa fie proaspata in memorie experienta din pandemie cu izolete, masti, vaccinuri obligatorii.
    Scoala acasa este o supapa de siguranta pentru oameni in caz ca sistemul educational de la stat capata caracteristici opresive.

  6. cred ca legalizarea scolii acasa ar fi ultima etapa dinaintea desfiintarii totale a invatamantului. Cine-si permite o scoala online adevarata? Ce mediu concurential au copiii acasa? Ce integrare sociala? Cine ii supravegheaza? Scoala lor de acasa va fi tiktokul si tinderul.
    Mie unul mi-ar conveni sa am aceasta posibilitate, dar trebuiesc analizate toate consecintele ce decurg de aici..

    Pana una alta in asa zisa pandemie si inca o perioada dupa, macar puteau urmari cursurile online, de acasa, daca erau bolnavi. Acum s-a taiat aceasta posibilitate care era utila.

    • „Scoala lor de acasa va fi tiktokul si tinderul.” – in comparație cu ce? Cu mediul școlar de stat unde discută despre shakespeare și Divina Comedie a lui Dante? Ce e mai ușor de supravegheat: 4-5 copii acasă sau 25 într-o sală de clasă? Cât despre „integrarea socială”, e comic dacă n-ar fi tragic: cu „integrarea socială” de la școala de azi, avem un număr de sinucideri record la tineri și copii.

      De ce trebuie „să se integreze” interacționând forțat cu sute de copii? Ca să fie și el în turmă? Să nu cumva să gândească? Oare până la apariția școlii de stat, de massă, cum se integrau și relaționau copiii?!

      • Până la apariția școlii de stat, foarte mulți erau analfabeți . Unii vor sări și vor zice că acum școala scoate analfabeti funcționali. Aceștia au fost dintotdeauna și vor fi în toate sistemele, inlcusiv în educația la domiciliu, dar sunt multe de discutat vis-a-vis de educație. Oricum, un stat sănătos, care știe ce vrea, va avea un sistem public de educație construit serios.

      • Am vrut să las un mesaj serios, cu date reale, dar m-ați blocat pentru că aducea argumente pertinente împotriva învățământului la domiciliu (fără a-l demoniza sau interzice, după cum văd că fac unii vis-a-vis de școala publică). Trist și…neprofesionist!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

38,500FaniÎmi place

CELE MAI CITITE 24 h

Articole RELAȚIONATE