În curând voi împlini un an de când am intrat în politică, umil sfetnic pe felia mea. Am intrat din disperare și din scârbă, dar am intrat ultimativ, militant, cu speranță mare și credință tare. Am intrat să mișc lucrurile, să mă războiesc, să răspund cu obrazul. Iar dacă rămân fără soluție, să ies public și să spun că nu pot face nimic.
De aceea, vă rog să cântăriți rândurile mele din dubla ipostază. Pe de o parte, de țăran cu armată și cu școală, adică de om al „istemului” vreme de trei decenii. Pe de altă parte, de membru de partid.
Mă doare ceea ce văd de ceva vreme. Hai să vă zic ceva, cu sufletul pe masă, așa cum m-au învățat părinții, bunicii, învățătorii, preoții și oamenii mari pe care i-am întâlnit până acum.
Toată lumea lovește în aceste zile în MAI, care a devenit clar o țintă. Problema este că au dreptate, dar beleaua e că nu se va rezolva așa, prin atacuri, lamentări, promisiuni și hei-rup. Trebuie patriotism, lucru așezat, om potrivit la locul potrivit. MAI e prea greu de condus pentru a fi doar e oficină de partid.
De ce nu se va rezolva? Uitați de ce.
Niciun guvern de după 1989 nu a apreciat MAI, ci a încercat să-l folosească. Nu a dorit o poliție brici, STAS, cum scrie la carte! Pentru că ,,mai-marii” nu ne doresc puternici nici economic, nici juridic, nici sufletește, nici cu armata, nici cu poliția… Nu e locul să explic aici. Iar titularul palatului din Piața Revoluției n-a avut ,,voință politică”. Niciun ministru postdecembrist nu și-a făcut treaba și am avut din aproape toate boielele politice, bine intenționați, interlopi, entuziaști, tineri și bătrâni, subingineri, gabori, slabi, neomarxiști, pesediști… Și am avut vreo 30 în 32 de ani! Niciun ministru de după 1989 nu a ieșit să-și depună mandatul. Nu poți? Dă-ți demisia, băiatule!
Dar vreau să văd că leșini pe treptele alea de marmură și că mori acolo, dar nu mori ca prostul, ca lașul, ci mori luptând!
Într-un ,,sistem” așa de complex, într-o ierarhie ca la MAI, ministrul răspunde pentru tot și el comandă tot. Altfel e aflare în treabă. Așa cum se va împăuna cu realizările, așa trebuie să-și ia și fapta. Nu te sucești ca hoțul la declarație! Nu există scuză. Ministrul e civil și e bine să fie așa. El dă tonul la muzică, secretarii de stat, directorii, restul personalului executiv asta fac: execută. Camarila are tocmai rolul de a-l trage de mânecă atunci când o ia pe miriște. Nu de a-i lua scamele imaginare de pe rever!
Dacă el nu-și poate pune în aplicare planul, iese curajos și limpede și demisionează! Asta înseamnă bărbăție.
Să apari la tv, după trei ani de guvernare anapoda, cu Vela și Bode, după ce-ai înființat tot felul de pseudospecializări (câini contra covrig, poliția școlilor, poliția animalelor), după ce-ai asmuțit gaborii pe moși fără cârpă pe față și pe babe care vând leuștean, după ce-ai făcut ploaie de stele de generali fără armată și chestori fără rost, după ce n-ai avut o biată strategie de personal și de logistică, să spui că iei măsuri de școlarizare și de instruire temeinică, după ce zilele trecute voiai să bagi pe filieră directă 5000 în poliție, 8000 de pompieri, e iresponsabilitate și e nesimțire curată.
Ministrul va pleca, poliția rămâne. În câțiva ani nu se va mai ști nimic de el și de camarila care i-a ținut trena, dar polițiștii operativi vor duce greul, scadența erorilor va veni negreșit, problemele se vor amplifica, beleaua tot pe ei va cădea.
Vreau să văd un ministru care demisionează că n-a reușit să-și îndeplinească misiunea.
Unul!
Ma iertati, dar cine a executat ordinele? Vela si Bode? Articolul incearca sa gaseasca scuze politistilor si sa arunce vina pe conducere, insa sa nu uitam ca timp de mai bine de 1 an, chiar politistii au executat odinele abuzive.